luni, 9 ianuarie 2023

Cine este Moș Crăciun? - citate favorite (2)

Nu mai știu ce anume m-a făcut să cumpăr această carte la momentul apariției. Ceva din reclama ei m-a atras cu siguranță dar la acest moment am uitat ce anume mai exact. Curiozitatea cu siguranță a fost un factor, dar probabil nevoia de introspecție pe care  simțeam la vremea lansării cărții a cântărit mai mult. Curios e că nu am început s-o citesc atunci, cumva uitasem și că o am. Am dat de ea căutând o carte pe care s-o iau cu mine cât aștept la medic la control.
Primele pagini au curs lin, le-am parcus repede, poate și pentru că povestea cu Moș Gerilă care i-a luat locul lui Moș Crăciun o mai auzisem. Unde? Chiar nu știu, poate nu chiar cu detaliile din această carte sau poate că da dacă cumva a mai fost povestită pe net, dar cu siguranță mulți copii de la acea vreme au trăit experiențe asemănătoare.
Dincolo de aceste pagini m-am surprins singură că înaintez greu, sunt paragrafe pe care le absorb ca un burete și citesc cu aviditate ca apoi să realizez că am citit ceva și nu am reținut sau nu am înteles nimic. Mi-e greu s-o plasez în timp această carte, deși mi-e clar că e o discuție recentă, după pandemie, dar nu mă înțeleg eu pe mine de ce am nevoie de a plasa această discuție într-un moment fix din timp. Acum când scriu, am facut o pauză să caut data înregistrării și mi-am pus podcastul să-l ascult. Cred că merită ascultat în timp ce citești. Poate de acum încolo, asociiind cuvintele cu vocea voi reuși să o citesc mai ușor.
Dar să revin la motivul pentru care am ales să scriu despre ea azi, ca prima intrare  din acest an la Citate favorite. Vrusesem să scriu despre altă carte, dar am amânat-o din cauza acestei povești cu Moș Crăciun, pentru că deși a trecut de ceva timp Crăciunul, încă nu am ieșit de tot din sfera acestei sărbători.
Părintele Constantin Necula povestește cum au fost luați copiii de la școală, prin 82 și duși la Orășelul Copiilor. „Un fel de colț cu brad, ascuns între gunoaiele din cartier. Pe scenă s-au urcat secretarul de partid și sectoristul, altfel oameni faini. Dar atunci au devenit penibili. Cu o cravată roșie cu nodul mare, stătea dinaintea noastră omul de la județ [...]Au venit să ne spună că Moș Crăciun a murit și că Moș Gerilă îi va lua locul. Un personaj în haine albastre, ca petlițele de la uniformele Securității, cum aveam să aflu ceva mai târziu. Cei mici, de la clasa a patra în jos, au început să plângă și au fugit repede acasă. Eu mi-am târât picioarele prin zloată. Pământul și cerul îmi păreau o zloată. Bradul, adus de cu seară în casă, numai tata știa de unde, o zloată și el.
Mama încerca din răsputeri să mă liniștească, dar nu, nu mai era nimic de făcut. O tristețe groaznică așezase zloata peste sufletul meu de copil: Moș Crăciun murise!
Nu-mi amintesc ce spuneau părinții mei despre această trecere, realizez că eram mică în 82 și cumva l-am prins și pe Mos Crăciun acela care ”a murit”. Dar mi-aduc aminte că mergeam în ziua de Crăciun la biserică să ne împărtășim și că Moș Gerilă care a venit la bunica acasă avea tot haină roșie.
Revenind la povestea părintelui, tatăl sau cu vocea de tenor cântând colinde, acompaniat rând pe rând de vecinii de palier (inclusiv de omul de la județ) a reușit să-i redea speranța, credința în Moș Crăciun.
La școală am descoperit că nimeni nu mai era trist. Părinții noștrii îl înviaseră cu dragostea lor pe Moș Crăciun. Și ne învățaseră, pe întunericul și frigul din apartemente, între penele curent și cozile la apă minerală ori la pâine, că nu există Crăciun fără Pruncul Hristos. A fost cel mai important an din viața mea. Anul în care m-am făcut prieten cu Hristos și am înțeles că Moș Crăciun nu moare, pentru că nu-l lasă Hristos.
M.M.:privind în urmă, cu experiența anilor ce au trecut, puteți să-mi spuneți cine este Moș Crăciun?
P.C.N.: Azi, când tata s-a stins, am descoperit acest adevăr parcă mai adevărat ca niciodată. De dincolo de moarte aud glasul lui de tenor : Nașterea Ta Hristoase, Dumnezeul nostru. Și înțeleg, cu altă minte, e drept, că Nașterea Mântuitorului înseamnă, de fapt, Învierea noastră. Răsărit-a lumii lumina cunoștinței! Țin minte că poate tocmai de aceea, când m-au întrebat colegii mai mari cine mai este și Moș Crăciun care refuză să moară, am tăcut, știind răspunsul. E orice tată care s-a făcut prieten cu Hristos. Și orice mamă care nu lasă Crăciunul să moară!
M.M.: Și Crăciunul ce este?
P.C.N.: Crăciunul este o Sărbătoare care nu trece niciodată.


Postare ce participă la ”Jocul de luni” ce constă în redarea unor Citate favorite, găzduit acum de Suzana

11 comentarii:

  1. Interesant! Cred ca am vazut si eu reclama la momentul respectiv. Stiu ca am prins fragmente din diferite cuvantari ale domnului Parinte. Mi s-a parut echilibrat, bland si cumva intelegator si tamaduitor.
    Nu stiu sincer daca as citi cartea, dar probabil ca voi asculta podcastul candva cand nu ploua in averse si vremea e absolut deprimanta :))))). Nu cred ca ar fi intelept din partea mea. :D Asa ca mi-l salvez pentru „vremi” mai luminoase ... un pic :). Multumesc :D!
    Cat despre Mos Gerila... nu imi amintesc nimic de vreo „crima” de gen de Craciun (in afara de cele din 89, dar trecem peste..). Stiu ca era Mos Gerila in haine albe deobicei (cu scary masca pe figura.. hahaha, pana te obisnuiai pe ea). Iubeam Oraselul copiilor - era foarte dragut decorat si avea si brad frumos... singura problema era toaleta publica din apropiere (dar nu neaparat ea, cat oamenii - ca nah, chestii de-astea sunt si acum... oameni mai civilizati, si mai putin civilizati). Acum in locul Oraselului troneaza Biblioteca (care, intre noi fie vorba si pur si simplu din pdv estetic, arata ca o toaleta intoarsa pe dos... nefericita alergere de a o imbraca in „faianta maro” contribuind din plin la imagina oripilanta , pentru mine cel putin. Unul dintre obiectivele hidoase marcand reusite glorioase post decembriste in minunata urbe. Dar in fine...
    Mos Craciun este un Spirit Bun .. si va exista atata timp cat noi ii permitem sa existe. Si da, uneori mai ia si infatisari cunoscute - ca are ajutoare de nadejde: parinti, bunici si... copii - copiii invata ce traiesc, pana la urma. :)
    Din fercire, la mine influentele externe au avut un foarte mic impact la capitol credinta. :). Si... probabil ca va suna ciudat, dar mi-e dor de Craciunurile autentice din copilarie... care au fost cumva inabusite de aparetele unor Craciunuri mai libere, dar mult mai superficial poleite, poate.
    Hehe... e interesant cum se activeaza amintiri, cum apar ganduri, pornind de la anumite subiecte.... Sper sa isi revina putin vremea... ca sa pot aerisi cum trebuie - vreau ca Bradutul sa stea cat mai mult verde si frumos :).
    Pupici!!

    ps: si da, sunt de acord... Craciunul nu trece niciodata... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aseară mi-am pus podcastul pe laptop până am adormit. De fapt încă de pe când scriam și au fost părți în care am dat înapoi să reascult, dar și părți care au trecut și acum nu-mi amintesc despre ce s-a vorbit. Cred că e nevoie să fie ascultat de mai multe ori, dar oricum pe bucăți mai mici nu 2 ore continuu cum l-am găsit eu. Dar m-am bucurat că u este pur si simplu fix cartea așa cum părea în primele minute. Ascultam și urmăream în carte.
      Și mie mi-a păcut Orăsșelul copiilor din copilăria mea, se organiza în parcul Crâng din Buzău și pe lăngă tot ceea ce era specific, aveai parte și de o plimbare plăcută. Era o distracție deosebită pentru noi să mergem pe aleea cu oglinzi care te făceau ba mic, ba mare, gras, slab, etc...

      Ștergere
  2. L-am auzit in cateva interviuri pe parintele Necula. Are si o voce deosebita, nu numai ce spune. Am luat si eu o carte din aceasta colectie, doar ca nu mai stiu unde a poposit.
    "Moș Crăciun nu moare, pentru că nu-l lasă Hristos." Ideile deosebite mereu se spun in putine cuvinte...
    Multumesc mult pentru aceasta intalnire speciala. Nu mai stiu pe unde mai este invitat, ca astia au desfintat tot ce mi se paruse deosebit.
    Stii, ma gandesc uneori cati ani s-a rezistat pentru a nu se uita nimic si acum parca se pune colbul peste tot ce este esential pentru suflet, pentru copii.

    Multumesc inca o data, draga Niko! 😘❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu dacă l-am mai auzit sau nu, sigur nu i-am acordat atenție dacă da, dar cum spuneam povestea cu moș Gerilă și tatăl care a colindat o știam de undeva. Câtă dreptate ai, cât s-a rezistat în a se păstra tradiții, credințe, obiceiuri și acum din comoditate cel mai des le dăm la o parte și preferăm strălucire comercială.

      Ștergere
  3. Uitasem sa-ti las un link: https://craftatticresources.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  4. "Craciunul e o Sarbatoare care nu trece niciodata" - imi place mult cum suna!
    Pare a fi o carte interesanta! Si, vezi coincidenta! 😊 Inainte de Craciunul din 2022 am cautat "ceva mai special" (poezie, colinda etc.) pentru a scrie pe-o felicitare si-am dat de "Colinda", scrisa de Octavian Goga, aparuta intr-un volum publicat in 1980, iar colinda incepea cu "Mos Craciun, Mos Craciun"... Ups! Atunci m-am intrebat daca as putea afla (daca exista) momentul exact cand Mos Craciun a devenit Mos Gerila... Si aflu acum ca acel "moment exact" este anul 1982.
    Multumesc (si) pentru raspunsul la intrebarea nerostita! 😊

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În carte continuuă cu relația dintre Paște și Crăciun ca de fapt trecem de la una la alta continuu și cam de asta nu trec de fapt ele niciodată.
      Și eu m-am întrebat de aceasta data și mă surprinde că mama nu povestește de Mos Crăciun, ea spune că pe vreea ei era Mos Crăciun. Eu mi-amintesc de poezii transformate, rescrise ca să fie conform regimului, ca ce cu mosul darnic și bun cu iepuras înhămat la sanioară - UIte, vine mos Crăciun de Otilia Cazimir ( https://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/otilia-cazimir/uite-vine-mos-craciun.html) deși nu mai stiu daca era cu Moș Crăciun în versuri. Rux a scris in adventul ei din 2021 o varianta mai veche a acestei poezii.

      Ștergere
    2. Imi amintesc ca am auzit poezia Otiliei Cazimir, cu Mos Gerila, nu cu Mos Craciun, si-mi mai amintesc ceva din una: "Cine bate? - Mos Gerila! - Vai, ce tolba ai in spate, si ce nisn esti, ce batran! Haide, vino langa soba, incalzeste-te putin. // Mosul bun, diin tolba scoate darurile mai intai..." Mai mult nu mai stiu. Amintindu-mi aceste versuri imi dau seama ca spuneam Mos Gerila cu mult inainte de 1982 - in 1982 nu mai eram la varsta poeziilor cu Mos Craciun. :)
      Poate ca nici nu e prea important cand s-a "transformat" Mos Craciun in Mos Gerila... dar e o curiozitate, pentru mine. :)

      Ideea cu iepurasul de Craciun am mai intalnit-o anul trecut... Practic, relatia dintre cele doua Sarbatori e clara: Nastere - moarte/Inviere... dar modul cum a spus despre Craciun, ca nu trece niciodata e fain. :)

      Ștergere
  5. Cuvinte simple care trezesc amintiri! Spor la citit!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc. Azi căutănd mai multe despre acest podcast, Fain si simplu am dat peste un episod care e posibil să te intereseze. L-am ascultat si are idei interesante : Cum vindecam rănile moștenite din familie : https://www.youtube.com/watch?v=1bFP0nzv3RY

      Ștergere

Va mulțumesc pentru vizită!