Jungla de flori

 Anul acesta, aproape toate ghivecele de flori pe care le-am scos afară, le-am am grupat aproape de casă lăngă gard, undeva unde să-mi fie ușor să ajung cu furtunul să le ud, dar și să aibă ceva umbră să fie ferite de soarele direct al verii. Vroiam să fac un fel de aranjament în trepte, o zonă verde ca de expoziție. Ei bine doar ideea a rămas, ghivecele stau acolo grămadă unele lăngă altele și se dezvoltă fiecare cum poate, mai ales în ultima perioadă, dat fiind că singururl lucru pe care l-am făcut pentru zona aceea a fost să ud ori de câte ori a fost nevoie. 

Fiind lăsate de capul lor, s-au dezvoltat ca o adevărată junglă, au crescut unele peste altele, s-au „unit” amestecându-și frunzele, dar și cu ajutorul unor „țesători”. Nu știu ce nație sunt, dar au creat o pânză atât de rezistentă că ține chiar și apa ( poate reușiți s-o vedeți în colajul alăturat, poza din colțul dreapte jos).

În condițiile dar, au mai fost și floricele care din păcate nu au rezistat, câteva ghivece cu sporul casei s-au topit de curând, dar am văzut că printre gloxinii și crini sunt și ghivede doar cu trifoi sălbatic, el știe cum o fi ajuns acolo. 

Azi am găsit la lidl flori de eustoma. Nu știam nimic despre aceste plante dar mi-a plăcut coloritul lor, forma și bine-ențeles pretul. Le-am luat fără să fac cercetări în avans. Acasă, le-am plantita repede în ghivecele goale rămase fără florile de sporul casei. Dar după ceea ce descopăr acum, s-ar putea să nu reziste prea mult acolo. In formațiile din acest articol arata că sunt detul de pretențioase, exact lucrul care mie nu-mi place la o floare. Mie trebuie să-mi fie ușor s-o îngrijesc.  Să sperăm acum că voi avea noroc de ele măcar o parte din an. 

Și aporpo de plante pretențioase. Vă amintiți hortensiile mele la ghiveci? Când le-am plantat citisem pe instrucțiuni că le place soarele și în soare le-am pus. Ba chiar mai cumpărasem încă una albastră, că nu aveam. Aceasta ultima era deja înflorită când am cumpărat-o și chiar a rezistat o perioada mare. Pănă a dat căldura, mai precis canicula. Ți deși le-am udat regulat, hortensiile s-au uscat rănd pe rând. Momentan mai e doar una singură. Nu știu dacă doar căldura a fost de vina, că am experimentat aici punand lăngă hortentii și fire de roșii cherry. Nici astea nu s-au dezvoltata prea mult, dar parcă au mai multe flori față de cele din solar. Am adunat maxim 4 roșioare până acum de aici. Dar m-am bucurat de alte plata răsărite singure în aceste ghivece. Am găsit chiar și un ardei aici, dar și acesta e încă pitic și fără flori, nu mai zid de rod. Deuției in schimb pare să-i meargă bine. Chiar și lavanda recuparat a înflorit și a început să se dezvolte binișor.

Vă amintiți florile de regina nopții? Tot în acesta ghivece au crescut. Și chiar și mușețel am avut aici. Unul crescut singur că cel pus de mine în grădină, din semințe, el știe pe unde a ajuns.

Hortensii la ghiveci - o soluție de compromis.

Prima dată m-am întâlnit cu hortensiile la o prietenă ce stătea la curte în Brașov. M-au impresionat mult buchetele acelea mari de floricele albastre, că albastră avea ea. Pe atunci locuiam la bloc și era imposibil să țin o hortensie într-un mic apartament. Când m-am mutat la curte, inițial am uitat de hortensii, nu au fost printre prioritățile mele și din cauze financiare, majoritatea florilor au fost aduse de la bunica și mama, apoi luate la schimb de la prieteni și vecini. Tărziu am început să cumpăr flori de curte.

Mi-am amintit de hortensii acum ceva ani când am început să le văd eu prin magazine, uneori la niște prețuri...chiar și azi am văzut într-un hipermarket unele la ghiveci, deja înflorite, dar cu un preț pe măsură. Eu am așa niște praguri de preț la diverse obiecte peste care nu trec. Ei bine, la flori, încă nu am atins acel prag al hortensiilor la ghiveci de azi din magazin. Plus că multe luate așa au ținut la mine doar un an.

Din fericire pentru mine, acum vreo două sau trei săptămâni am găsit întâmplător tot în hipermarket, arbuști la un preț obișnuit 11-12 lei unul. Erau atunci, mur, coacaz nergu, rouși și alb, zmeur, trandafir, trompeta turcului, chiar și magnolii au fost (eu nu le-am vazut, dar lumea căuta magnoliile). Dar eu am găsit hortensii: albă, roșie și mov. Cea albastră nu era. Și le-am luat imediat, împreună cu un zmeur galben cu fructe mari (am verificat eticheta mai întâi),Mâna Maicii Domnului ( o versiune portocalie) și o deuția,un pom cu flori roz.

Ce n-am gândit eu bine când le-am luat a fost unde să le pun. Dacă pentru zmeur era deja loc asigurat, pentru Mâna Maicii Domnului am găsit soluție rapid, pentru restul....mai le trebuie și soare. Am loc cu soare, lăngă gard, lăngă gazon. Acolo mă și gândisem în magazin, dar problema e că nu e amenajat. Știu exact ce vreau să fac, dar trebuie să delimitez rondul de flori de gazon să putem tunde gazonul ușor nu ca acum când ne chinuim pe lângă trandafiri și magnolii. Și deși știu clar ce trebuie făcut, ei bine încp nu a intrat în planul urgent de lucru.

Numai că hortensiile mele nu mai puteau să aștepte pănă demarez eu acel șantier. Nu mai spun de terminat. Și am apelat la o soluție de compromis : ghivece, unele mari care să le susțină până anul viitor când cel mai probabil o să ajung eu să amenajez zona de lângă gazon.Mi-am cumpărat ghivece, pământ de flori și am trecut la treabă: Am adus o roabă plină cu cregi tocate, ghivece cu pământ în care s-au uscat florile o găleată cu nișip, ustensilele necesare, ba chiar și patrupedul înoțitor. Nu se poate să faci ceva fără să te asiste. Fotograful a venit mai târziu.

 În primul rând am găurit ghivecele ca să elimine surplusul de apă. Apoi le-am aliniat în locul unde vreau să le țin momentan și am început să le umplu. Am amestecat pământul din ghivecele orfane de flori cu nisip, pentru afânare si am așezat un strat mic  pe fundul ghivecelor. Apoi am așezat în ele câte o tăviță de plastic recuperată de la carne, umplută tot cu acest amestec de pământ și nisip, cu scopul de a asigura umiditate mai multă în ghivece ținând cont că vor sta în soare peste vară.

A urmat apoi umplerea ghivecelor cu tocătura de grengi. Am învățat acest truc de a folosi crengi pentru umplerea spațiilor containerelor mari de la cei care cultivă în straturi înălțate. Pe lăngă faptul că economisești pământ fertil, crengile sunt cel mai bun material de compost, deci în final tot pământ fertil. La mine a mai avut avantajul de a nu îngreuna excesiv ghiveciul cu pământ. Peste crengi am mai pus un strat de frunze semiuscate și niște șervețele folosite în casă car ar fi luat oricum direcția compostului.

Am avut grijă să las liber în fiecare giveci destul spațiu în care să se dezvolte rădăcinile plantelor, iar pe mijloc am făcut un fel de adâncitură chiar și în stratul de frunze. Fotograful de serviciu a râs că fac cuiburi.

A urmat apoi  umplerea cu pământ fertil. Nu mai știu cine m-a învățat asta, dar știu că nu e bine să folosești doar pământ de florarie, pe atunci mi s-a spus că e prea acid pentru flori doar acest pământ și că trebuie combinat cu alt tip de pământ. De aceea și refolossesc pământul din ghivece, chiar și atunci când mut florile dintr-un ghiveci în altul sau când le schimb pământul. Și acum am procedat la fel, am folosit pământul de la ghivecele cu plante anuale.

Pentru plantarea am folosit al truc învășat de pe internet. Hortensiile mele au venit cu ghivecele mici așa că am putut să incerc metoda. Am pus mai întăi planta cu tot cu ghiveciul de florărie în cel mare și am asezat bine pământul în jurul ei. Apoi am scos-o cu ghijă, am îndepărtat ghiveciul mic și am pus-o în spațiul format. S-a potrivit perfect și nici nu i-am deranjat rădăcinile.

Și pentru că nu toate erau hortensii, iar rămurelele din dotare momentan seamănă între ele, le-am făcut eticete dintr-o caserolă de plastic pe care am scris cu marker permanent.

Și cum eu aveam patru plante, dar cinci ghivece, în ultimul m-am gândit să răsădesc levănțica pe care o am de vrep 5-6 ani în alt ghiveci mare, dar care ajunsese acum mai mult furnizor de păpădie decât de levănțică. Cumva la timp m-am hotărât să o salvez că de fapt asta a și fost, o salvare. Năpădită de păpădii și alte buruieni, începuse să se usuce. Plus că pământul se întărise atât de mult că stătea singur în forma de gjiveci. În colajul de mai jos se vede și că nu i-a fost necesar tot pământul din ghiveci pentru dezvoltarea rădăcinilor.

Și cu tot ce s-a uscat din levănțică, am avut destul de multă să pun chiar înghesuit și ghiveciul cel nou, dar și pe cel care-i fusese casă până acum. Va trebui să țin cont ca în doi trei ani să o mut iar. Preferabil direct în grădină.