Bun venit, toamnă!

 Anul acesta am simțit apropierea toamnei încă de pe la mijlocul lunii august. Zilele trecute smochinul părea că deja se pregătește de iarnă, parcă jumătate din frunzele sale au căzut îngălbenite la pământ.

De azi e oficial toamna. Am întâmpinat-o cu o escapadă de shopping, căutam un cadou pentru o persoană deosebită și ceva de îmbrăcat. Dar cum eu sunt eu, e imposibil să merg eu la cumpărături și să nu găsesc ceva de craft. Deja magazinele încep să aibă multe decorațiuni de toamnă. Mulți dovleci frumos colorați, veverițe, arici, ciupercuțe, etc... Am reușit să nu mă „entuziasmez” prea tare și am ales doar nișye ciupercuțe mici și niște frunze colorate.

Cred că mâine caut sticle decorate toamna trecută și începem să decoram casa de toamnă.

Bine ai venit, Octombrie!

 

Luna octombrie a inceput cu o zi frumoasa, plina de soare și de culoare. Am auzit ca ar fi cea mai caldă zi din aceasta toamnă, dar sincer mie mi s-a părut mai cald ieri. Azi af fi fost ideala o plimbare prin pădure,  să-ți auzi pașii foșnind prin covorul proaspăt de frunze bogat colorate. E una din activitățile mele preferate toamna și chiar sper să ajung cât mai curând la o astfel de plimbare.

Azi am fost la o altfel de plimbare, prin magazine să ne mai luăm ceea ce aveam nevoie și să vedem poate afla și moșul cu ce ar putea să umple sacul. Sunt deja magazine care au început sa așeze pe rafturi aticole de Crăciun. Personal mi se pare detul de devreme, dar de câțiva ani am început să mă obișnuiesc cu asta. Ne-am uitat la ce era expus, dar momentan ne-am mulțumit doar cu admiratul.

În schimb ne-am făcut de cap la raionul de Halloween și ne-am întors acasă cu un scuishy în formă de dovleac, niște creioane decorate cu radiere în formă de schelete și cu idei de a ne face singure niște fantomițe. Nu obișnuiam să sărbătorim Halloween-ul, dar de când la engleza au tot felul de proiecte legate de această sărbatoare, au început să se adune și la noi câte o decorațiune sau alta.

În plus chiar ne place să sculptăm dovleci și abia aștept să apară în magazine dovlecii. Eu în grădină nu am decât unul care este înca verde. Nu a fost un an bun pentru dovleacul plăcintar în gradina mea.

Asta înseamnă că undeva pe parcursul acestei luni vor apărea în casă decorațiuni de Halloween, dar până atunci mai avem multe de arajat. Mai am de terminat camerele fetelor care azi au fost neglijate în favoarea florilor pe care am început să le bag în casă.

Refuz să-mi fac planuri speciale sau o listă cu ”to do” pentru această lună. Dacă încep mi-e teamă că trec atțt de multe încăt nu o să reușesc să le mai și bifez. Prefer să-mi trasez o direcție gerenală și să fac totul după cum am timp și după cum devine sau nu prioritară. Tot ce îmi doresc mult e o stare de spirit ca azi, liniște și calm, veselie care să ne șină pe toți toată această lună și chiar mai mult.

Un octombrie minunat tuturor!

Ramas bun , Martie! Bun venit, Aprilie!

 Luna martie a trecut cumva așa de repede ca parcă nici nu am apucat sa o simt. Am simțit de parcă totul era așa pe repede înainte. Mi-aduc aminte de prima zi, de mărțițor că aveam zapadă, prima zăpadă adevărată din această iarnă, iar acum la final de martie am ajuns la 24 de grade.

Odată cu încălzirea vremii, în a doua jumătate a lunii, totul parcă s-a accelerat, iar natura își schimba înfoâișarea de la o oră la alta de parca roia să recupereze timpul pierdut. Unele flori s-au deschis și s-au trecut atât de repede de parcă nu am avut timp nici să le văd.

Și pentru că timpul ne-a permis, într-un final, am început cu adevarat lucrările în grădină. Bine-nteles, nu pot recupera în același ritm cu naura, dar sunt bucuroasă că am reușit să fac destul de multe într-un timp relativ scurt, muțumită și celor câteva zile libere ale soțului care a putut să mă ajute la tăiatul pomilor și a viei. Plus că a putut să are și tot cu el am reușit să pun mazarea și spanacul. 

Începând lucrările pe afară, am din ce în ce mai puțin timp pentru mine, și implicit de blog, atât de puțin încât am resuit performanța să nu deschid laptopul vreo două zile. Am crezut că voi recupera săptămâna trecută, dar ... sunt în urmă cu multe proiecte. Chiar și acest articol eînceput de vreo doua zile. Poate în seara asta reușesc să îl termin.

Lista cu taskurile lunii martie a ramasa cam nebifată, tot din cauza vremii, deoarece majoritatea țineau de grădină. Ba chiar după ce am văzut ca în primele două săptămâni tot ce planific legat de grădinp trebuie replanificat, am renunțat să le mai planific și mi-am făcut în jurnal o pagină speciala doar pentru grădină în care să-mi notez data la care termin o anumită activitate. A se întelege de aici ca desi n-am mai scris despre el, Bujoul merge în continuare cam în același format ca în februarie.

Cărți : Chiar pot spune că a fost o lună în care am citit. Pe langă cele două titluri pe care mi le-am propus la început de an, am reușit să mai adun câteva. 

• Șoapte de Iubire, Robyn Carr. - face parte dintr-o serie, dar poate fi citită si individual, deși cred că înțelegi mai bine dinamica personajelor secundare ale carții dacă le cunoțti povestea din cărțile precedente. Asta cred că e cartea a treia după numarul de cupluri care apar, stiu că prin ianuarie am citit primul volum din serie. Cu alte cuvinte acum trebuie să caut volumul doi. Și patru că finaul deja indică cine va fi urmatorul cuplu ce se va forma.
• Malakai, un altfel de final, de A. Stephanie. O carte s superba, despre un baiat cu tulburari de personalitate, dar care poate sa-si gasească și el un final fericit. Am mai vorbit despre cartea asta aici, desi mai mult prin comentarii
• Mai întunecat și Descătușat de E.L. James, volumele 5 și 6 din seria 50 de umbre, sau volumele 2 și 3 din perspectiva lui. Sincer, am crezut că aceste volume nu vor mai apărea, de asta nici nu știusem până acum de ”Mai întunecat”. Un volum care nu prea mi-a plăcut, seamănă mult prea mult cu volumul corespunzător scris din prisma ei, prea puține lucruri pe care nu le știi deja. Un volum în care Cristian pare pur și simplu un roboțel cu un singur țel. Își pierde din umanitatea aia pe care o câștigase cel puțin după părerea mea, în primul volum scris din perspectiva lui. ”Descătușat”, a adus în schimb tot ce nu a avut volumul anterior, lucruri, noi, inclusiv planificarea nunții, (amuzant momentul în care realizeaza că a uitat de verighete), dar și emoții, sentimente, conflicte interioare prin care trece Cristian.
• Mister, de E.L. James. Nu pot spune nici că mi-a plăcut nici că mi-a displăcut. Cred ca a fost prea repede totuși după o carte de același gen. Și erotică , dar si tiparul el bogat, ea saracă. Aduce în discuție totuși niște teme actuale : situația femeilor albaneze a căror soartă e decisă doar de bărbați, traficul de carne vie, munca la negru, etc..
• Cum să dansezi în pereche, Nicola Yoon - o carte young adult, o poveste de dragoste a unei eroine care nu mai crede în dragoste de când părinții ei au divorțat, care primește un ”dar” de a vedea toata povestea oricărui cuplu care se sărută în fața ei, de la momentul în care se cunosc până la momentul despărțirii. Din păcate, ceea ce întelege din acest dar este că nimic nu durează, nu ceea ce ar fi trebuit să învețe. Chiar mi-a plăcut ideea, dar m-a dezamagit că .... parcă era ca și cum toată lumea aștepta ca ea să înteleaga că a greșit și oricat ar fi trecut pană realiza asta, totul continua de parcă nu se întâmplase nimic.

Cred că din tot ce am citit, preferata rămâne Malakai.

Filme : Nu am reuțit să ajung la cinema în martie, poate luna asta voi reuși. Tot ”Orașul pierdut” rămăne pe lista de dorințe. Am început să văd serialul Bridgerton, dar am renunțat totuși undeva prin sezonul 1. Se pare că pentru mine cel puțin tot cărțile sunt mai frumoase. 

Imi plac filmele cu vrajitoare și puteri magice, așa că descoperind din întâmplare serialul ”vrăjitoarele din East End”, primul episod m-a cucerit repede. Abia după primul sezon am descoperit că e un serial anulat, iar sezonul doi mi-a aratat clar că oricât de interesant a fost primul sezon, după al doilea chiar nu se mai merita. Nu-l recomand.

În rest ....am acordat mai mult timp cărților. Și recuperez în aprilie.

Proiecte creative : Nu prea au fost altele în afara răspunsurilor la provocările din Calendarul Simboluri Pascale. Proiectul meu preferat din această lună îl reprezintă ornamentul din sfoară, fiind primul de acest fel realizat, îmi dă curaj să mai fac astfel de ornamente.

Luna Aprilie 

Dacă martie a început cu zăpadă, aprilie a început cu ploaie. Alte planuri răsturnate, treburi amânate,dar am mulțumit Celui de Sus pentru ploaie. Era chiar foarte necesară, pământul era foarte uscat, iar în aer era mult praf. Dacă în martie natura se schimba de la o ora la alta, acum după ploaie pare și mai alert, și mai rapidă schimbarea. Mă plimb prin curte și mă bucur de toate zambilele, lalelele și narcisele înflorite.

Planuri : pentru luna aprilie nu îmi mai fac multe. M-am săturat de lista aia din martie nebifată. O să fac tot ce pot, cand pot, iar in rest...vreau să mă bucur de niste sărbatori liniștite, alături de cei dragi și voi încerca să creez exact atmosfera pe care mi-o doresc.

O lună binecuvântată să avem toți!

Bine ai venit martie!

A trecut deja aproape o săptămână din luna martie și primavara se cam lasa căutată cu llumănarea. Ținând cont ca prima zi  din martie ne-a adus și prima zăpadă a sezonului (bine ca s-a topit repede), nu e de mirare ca acum e frig și mai degraba ai avea chef să stai în pături cu o cană fierbinte de ceai/cafea în mână și să urmărești un film bun, decât să ieși afara la treabă. Mă simt de parca ar începe iarna calendaristică, nu primavara. Dar mărțișoarele și felicitările specifice nu mă lasă să uit ce anotimp urmează. 

Mi-a plăcut să revin la pasiunea mea de a face felicitări în primele două luni ale anului și chiar dacă calendarul mei creativ din acest an nu presupune crearea de felicitari, cred ca voi continua o perioada tot în această direcție.

Azi aveam în plan sa continui tunderea trandafirilor, dar am avut și ieri o tentativă și după doua tufe a trebuit sa mă predau în fața frigului. Plus ca deja am văzut ceva fulgi razleți. Sper să nu se adune mai mulți. Va trebui să mă reorientez către treburile casnice. Sunt destule de făcut și prin casă, dar probabil voi acorda mai multă atenție activităților recreative. Mai  am de finisat niște felicitări și mărțișoare, iar apoi ordine și curățenia săptămânală

Planuri pentru luna martie: cuvântul de ordine ar fi ”curățenie” - 

• în casă : mi-ar placea sa fac curățenia de Paște din timp, deși nu cred ca voi termina din martie;
• în gradină : aici e musai dacă vreau sa fiu la timp cu plantatul; primele pe listă sunt rondurile de flori și trandafirii de taiat, apoi când se va încălzi afară, să pun mazarea și răsadurile
• în magazie : am cam neglijat-o și s-au cam amestecat lucrurile pe rafturi;
• în materialele reciclabile : să sortez ce mai păstrez pentru craf și ce nu să arunc; 
• și în ”atelierul” meu de craft : și aici trebuie sortate materialele cu care vreau să lucrez. Am adunat prea multe și acum mă cam reorientez spre felicitări. Am nenoie de acces mai rapid la cele necesare pentru acestea din urmă

Cărti: de obicei nu-mi propun o anume carte de citit, iau ceva ce ma atrage, dar de data aceasta ... e vroba de o carte împrumutată și o am de ceva timp ”Malakai - un altfel de final” de A. Stephanie. Si ”Șoapte de dragoste” de Robyn Carr pt ca am citit câteva pagini zilele trecute și pare interesantă.

Filme: când am fost luna trecută la cinema am vazut un trailer la ”Orașul pierdut” cu Sandra Bullock și Chaning Tatum. Mi-as dori să-l văd la cinema, tot vrea prietena mea să iesim așa o dată pe lună. Și Hotel Transilvania 4 cu fetele. In rest...ce-o fi pe la tv. Acum revăd sezonul I din ” Străina”, atunci cand îl prind.

Craft: mai mult verde - culoarea lunii: să fac mai multe ornamente predominant verde cu care să decorez casa. Măcar în casă sa vină primăvara.

- la craft o să inttroduc și partea de desen din Bujo-uri. Pe martie încă nu le-am făcut pe ale fetelor, doar planificari săptămanale, dar aș cam prefera să înceapă să le facă singure.

- pentru mine, încep de săptămâna viitoare calendarul de Paște, plus un tablou cu coji de fistic.

Bucătărie: și aici mai mult verde - mai multe alimente verzi : salate, spanac, urzici.

Blog: nu degeaba a ramas ultimul, aici ajung cel mai greu, dar sper să mă tin de provocarile creative( calendarul de Paste si Cupccake Inspirations), Miercurea fără cuvinte si tutorialele pentru felicitarile în tehnicile pe care le folosesc eu de obicei.

Mă uit la lista și...parcă mi-am propus cam multe. Cum ar zice domnișoara mea, când o să am timp oare de toate?

La revedere ianuarie, bine ai venit februarie

Acesta articol era în plan de vreo două zile, adică fix de când s-a terminat ianuarie și începea februarie. Mi-a plăcut ideea care am văzut-o pe bloguri cu aceste minirezolutți și la final/început de lună. Și cum odată cu bujoul deja fac acest lucru, mi s-a părut firesc și ușor să o fac și aici. Și totuși nu mai pare așa ușor acum, trei zile mai tărziu de când era programat, chiar dacă factori externi mi-au împiedicat cumva accesul la blog. 

A trecut doar o lună din an și deja am împresia ca acesta va fi guvernat de expresia ”mai târziu” în sensul că multe legate de blog și nu numai, reușesc să le fac mai tărziu decât le programasem înițial. Sau le amân pănă renunț să le mai fac că nu mai sunt de actualitate. Am avut în ianuarie perioade în care ”adunam” idei de postari si coincideau cu zilele în care ar fi trebuit să răspund la provocarile la care m-am înscris și nu știu de ce îmi intrase în cap ideea ca de ex daca e ”miercurea făra cuvinte”, apoi miercuri doar un articol cu poze pot să pun.

La revedere ianuarie!

Ianuarie, pentru mine, a fost o lună aglomerată, o lună cu multă alergătură, cu necazuri, dar și bucurii, realizări. A fost o lună solicitantă, mai ales din prisma neprevăzutului care mi-a dat multe planuri peste cap, o lună care mă face să cred că poate ar trebui să-mi schimb cuvântul anului din ”acceptare” în ”adaptare”. Sau poate că așa l-am simțit de la început de când l-am ales, că e vorba de a ”accepta” anumite lucruri așa cum apar și nu pot să fac altceva decât să mă adaptez situaților impuse de neprevăzut, dar nu în sensul unei acceptări pasive, ci doar în sensul de a te împăca cu situația cât mai repede posibil și a acționa în consecință. Întrebările și răzvrătirile de genul ”De ce tocmai mie?” nu fac decât să amâne luarea unor decizii poate chiar foarte importante. Si chiar dacă mi se întâmplă să mai alunec pe panta deprimării, sper să reușesc să mă redresez repede.

Mi-am dorit la început de an să îmi schimb stilul de viață în unul mai sănătos. Nu că aș fi fost prea departe, dar chiar aș vrea să scap măcar de câteva din multele kilograme pe care le am în plus. In ianuarie nu-mi propusesem decât o adaptare a programului de masa, stilul acela fix la fix mi-a mers bine cu ceva ani în urmă, dar nu reușesc din cauza programului școlar să am mesele zilnic la fel. Încă nu văd soluția în acest caz. Apoi am vrut mișcare și dacă numărul de pași zilnici, cu mici excepții, l-am cam ținut în targhetul dorit, am stat mai prost cu exercițiile zilnice. Aici am de lucrat mai mult psihologic, că ... sincer mi-a fost rușine să le fac să fiu văzută. Dar mi-am ”luat” antrenor personal - fetele care mă încurajează și fac cu mine exercițiile dintr-o aplicație de slăbit. Cam asta ar fi principalul punct pe care nu am reușit să-l ating din tot ce mi-am propus pentru luna ce s-a încheiat.

Bun venit februarie!

Suntem deja în a trezi zi din lună și eu abia acum reușesc cumva să conștientizez cumva că am schimbat luna (ieri la controlul medical, pe fisa fetei tot ianuarie scriam). Sfârșitul și începutul de lună m-a prins în plină ”criză”, cu o cățelușă în călduri, prea mică să aibă pui acum, iar încercarea de a o ține separat de mascul s-a soldat cu îmbolnăvirea acestuia. Am labradori, și principala lor problemă de sănătate sunt articulațiile. Cățelul îl am de aproape 8 ani și cum nu sunt adepta animalului în casă, a avut de la început cușca lui afară, izolată pentru iarnă, cu țarc special pentru el. Din păcate, din cauza firii lor prea iubitoare fată de stăpân, iarna, în loc să doarmă în cușcă pe saltea, dormea la poarta țarcului pe pământul înghețat sau în zăpadă, să fie mai aproape de casa. Consecințele s-au văzut rapid prin dureri de articulații și tratament destul de costisitor ca să-l punem pe picioare. De atunci și-a primit o a doua cușcă pe verandă unde doarme noaptea. 

Anul trecut i-am luat pereche, o cățelușă tot labrador, de care eram conștientă că nu poate deveni mamă mai devreme de un an. I-am pregătit cușcă separată și am împărțit țarcul ca să o putem ține separat în perioada împerecherii. Și exact așa cum zice vorba aia, de ce ți-e frică nu scapi, domnișoara a intrat în călduri acum iarna când sunt temperaturi sub zero pe timpul nopții. Pe timpul zilei i-am amenajat un culcuș în gradina de legume, ca să o pot lăsa liberă , dar noaptea ea era închisă în țarc, iar cățelul lăsat liber să doarmă pe verandă. Pe lângă faptul că a reușit să sape pe sub gard și să ajungă la ea într-o zi,, prostănache, că nu pot să-i spun altfel, a dormit vreo două nopți la poarta țarcului, afară în vânt și frig. În consecință, cine are acum iar probleme cu picioarele și articulațiile? Și chiar dacă am văzut mai repede ca data trecută( de, experiența te învață), ultimele nopți am trebuit să-l țin în casă să-și revină. Nu știu cum pot alții să doarmă cu un animal în casă, mai ales câine. Eu nu am reușit. Mă trezeam la fiecare mișcare, fiecare scâncet sau sforăit. Tare mi-e teamă că o să am animale în casă permanent în ritmul astă. Abia aștept să își revină și să se încălzească afară, că nu sunt deloc învățați să petreacă în casa mai mult de două ore, iar să te trezești să le deschizi ușa de câteva ori pe noapte...nu e somn.

Ce-mi doresc de la februarie :

• să - și revină Cris, că la controlul de ieri analizele nu am fost tocmai strălucite, și nu avem nicio explicație medicală pentru scăderea lor.
• să-și revină și cățelul din acest episod de boală. Cumva la final de lună aș vrea să aflu și că vom avea pui, chiar daca inițial nu ne doream. Am aflat că ea fiind de talie mare și având aproape un an, nu e o problemă prea mare o sarcină acum, în schimb cățelul e cumva prea în vârsta și e posibil să nu mai poată avea pui. Un pui de la el era dorința noastră pentru viitor.
• să găsesc soluția ideală cu programul meu de mese astfel încât să funcționeze și să văd pe cantar o scădere semnificativă.
• să pot răspunde la timp la toate provocările acceptate, fie că acestea sunt online, pe blog, fie în plan fizic acasă (de ex de citit 2 cărți noi pe lună)
• să-i ofer piticotului o zi de naștere frumoasă, chiar dacă fără petrecere cu colegi invitați, pe timpurile astea pandemice cam problematic cu ieșirile astea.
• să încep planificările pentru gradina de legume și să reiau jurnalul de grădinar, poate de data asta o să-l duc până la capăt.

S-a făcut dimineață deja, ora la care ar trebui să mă trezesc, dar cum ”compania” m-a trezit acum vreo doua ore și m-au păcălit să-i las în casa, mă retrag în colțișorul meu confortabil să mai prind o jumătate de oră de somn, până se trezesc fetele.

Retrospective și noi începuturi!

 La revedere 2021!

De obicei la final de an reușesc să mă împac cu situația existentă, să las în urma tot ce-a fost și să pornesc cumva la drum nou cu speranță și optimism. Odată cu stingerea luminii simbolizând ”îngroparea” anului  trecut, am impresia că am rezolvat tot ce se putea rezolva, că las în trecut tot ce trebuie lasat și că mă aflu ca pictorul în fața unei pânze goale. Nu și de data asta. Ultimele zile ale lui 2021...au fost răscolitoare. Tocmai în momentul în care credeam că sunt împăcată cu mine și cu ce am de făcut în continuare, evenimente neprevăzute au reușit să mă dea peste cap. Evenimente și bune și rele. Nimic foarte grav, nici foarte extraordinar, mai degrabă niște posibilități de ceva bun și ceva mai puțin bun. M-au făcut să simt cum 2021 nu vrea să se ducă, să rămană în urmă, ci se aruncă cu toate gherele în 2022. Abia în seara de Revelion am reușit să trec cumva peste senzația asta.

Spuneam în postarea anterioară că pierdusem din starea de ”mulțumire” pe care o simțeam la finalul lui 2020. Din anumite puncte de vedere, Craciunul a stat sub un nor negru care m-a afectat emoțional. Apoi a venit ”bomba”, un vis/dorință amânate mult prea mult, care e posibil să nu mai poată fi realizat vreodată. Încă nu știu nimic sigur, voi afla luna asta. Dezamăgire, teamă, frică...am făcut ca Pandora. Speranța a rămas undeva pe fundul cutiei. Dar la fel cum totul se poate dărâma într-o clipă ca un castel de cărți de joc, și speranța poate să înflorească mai încet, dar sigur și totuși să vezi luminița de la capătul tunelului. În momentul în care am reușit să las deoparte grijile și fricile de ceea ce ar putea fi, am putut să mă ocup cum trebuie de pregătirile de Revelion. În final a fost o zi frumoasă cu liniște, calm înțelegere. Poate că în al doisprezecelea ceas, dar am realizat exact ce îmi doream la început de an, am simțit exact starea aceea de împlinire pe care mi-o doream când alegeam un cuvânt pentru 2021. Lucru pentru care nu pot fi decât mai mult decît mulțumită.

Pregătirile, Revelionul și chiar ziua de azi s-au desfășurat în exact acea atmosferă la care speram, în famile, simplu, fără așteptări prea mari, ireale și totul a decurs lin și frumos. Chiar și numai pentru atât, ajung să consider și 2021 un an bun, aleg să nu contorizez decât plusurile, nu și minusurile.

 Rămîi cu bine 2021!

Bine ai venit 2022!

Prima zi din 2022

Aveam un plan pentru azi, unul care mă includea doar pe mine, eu cu bujo-ul meu, cu un plan pentru pictură. De obicei fiecare face cam ce vrea, doarme, manancă, fiecare după cum simte. M-am trezit ca de obicei, dimineață, destul de devreme și chiar m-am ocupat de bujo. Unde ziceam eu că o să-l țin simplu, azi m-am apucat de colorat și desenat prin el. Apoi, s-au trezit pe rând ceilalți și cumva, fără planificări, am reușit să petrecem toată ziua împreună. Toate mesele, plimbare în parc, Remi(rummy), televizor. Mi-ar placea să fie mereu așa.

Singura notiță din jurnal pentru azi, practic primul task din bujo-ul acesta se amănă. Unii ar zice că am început prost. Prefer să nu consider așa și să mă bucur de timpul petrecut împreună, chiar dacă nu am realizat ceva ce la momentul planificării nu mă includea decât pe mine.

Planuri pentru 2022

Mi-am făcut în jurnal o listă cu dorințe și intenții generale grupate pe domenii

• stil de viață ( program de mese, diete, miscare)
• socializare ( vizite, prieteni, blog)
• creativitate ( calendare tematice pentru tot anul, proiecte lunare/săptămanale, decoruri)
• cultural (cărți, filme, muzee)

dar și o listă mai concretă de genul sa-mi fac o față de masă cu suporturi de farfurie asortate, sau turtă dulce în decembrie. Listele rămân deschide pentru orice se mai ivește pe parcurs.

Planuri pentru ianuarie

Ianuarie este despre organizare și planificare. E despre adaptare a programului, a stilului de viată la ceea ce îmi doresc să realizez anul acesta. Și e despre a înainta pas cu pas, de a rezolva punct cu punct fiecare task de pe listă Despre a testa și a observa ce pot, cât pot și ce trebuie să îmbunătățesc.