Luna trecută, când canicula era mai mare, a trebuit să fac o deplasare la munte. Spre norocul nostru, am lăsat în urmă canicula și ne-am întâlnit cu ploaia, sau mai bine zis am ajuns în urma ploii, când deja se instalase răcoarea specifică. La timp ca să observ fenomenul ceții ce se ridică din pădure imediat după o ploaie de vară. Nu știu cât de bine se observă în poze, pata aceea lăptoasă la baza muntelui, deasupra pădurii, în realitate a fost o plăcere s-o urmăresc pe măsură ce ne apropiam de ea.
În primul oraș în care am intrat după aceea, am găsit de asemenea urmele lăsate de ploaie, ceea ce mi-a oferit niște reflexii clare. Noroc cu traficul de pe DN1 că am putut să fac pozele. E chiar surprinzător cum un drum de la Ploiești la Brașov a ajuns să dureze 3-4 ore, chiar și în timpul săptămânii.
Pozele sunt din arhiva personală
Pentru rubrica
Reflexii în oglindă, inițiată de
SorinN și redeschisa de
Carmen
Recomandare
„Dacă dorești să participi, publică într-un articol pe blogul tău,
o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai văzut în „oglindă”(poate fi și cea retrovizoare)
și înscrie articolul în
tabel”