Pozele sunt din arhiva personală
Pentru jocul Miercurea fără cuvinte, inițiat și găzduit de Carmen
Mulțumesc, Suzana pentru descoperirea acestui joc.
Pozele sunt din arhiva personală
Pentru jocul Miercurea fără cuvinte, inițiat și găzduit de Carmen
Mulțumesc, Suzana pentru descoperirea acestui joc.
🍓 A fost mama la mine și specialitatea ei în materie de grădină este să se ocupe de buruieni. De altfel, a și venit cu două scopuri bine stabilite de la început: dulceața de nuci verzi și buruienile din zmeură. Dimineața și seara ea s-a ocupat de buruieni pe unde a putut, oricum când se face cald, ea nu mai poate sta în soare așa că își caută de lucru la umbră. A fost și ultima săptămână de școală, eu încă eram ocupată cu feletele și cu școala lor. Dar joi a fost premierea și apoi am intrat în vacanță. Apropo, sunt mândră de fetele mele, au luat premiul I și II.
🍓 De dulceața de nuci verzi am început să ne ocupăm încă de miercuri, printre „picături”. Am început cu tăiatul crengilor incomode din nuc. În fiecare an cresc multe ramuri noi, iar cele de jos ajung să obtureze mult vizibilitatea de la casă către poartă. Le las să crească până se formează nucile și sunt bune pentru dulceață, de abea atunci le tai. De asemenea, tot acum tai și crengile care pot incomoda cablurile de curent și internet. Pe acestea le mai eliberăm și în altă perioadă a anului dacă este nevoie. La noi sunt vânturi puternice și ramurile nucului le pot agăța și rupe. În total, anul acesta am strâns nuci pentru 5 porții care i-au luat mamei aproape două zile să le curețe. Le-am împărțit în două și ne-am ocupat de ele pe măsură ce le termina, dar abia sâmbătă am terminat cu toată dulceața de nuci. Asta și pentru că atunci când ne permitea timpul profitam amândouă să mai curățăm terenul acolo unde erau prea multe buriuieni.
🍓 Nu prea sunt eu pe fază cu pozele înainte și/sau după, uit fie să fac poza înainte, fie după. La rondul de flori unde am pus în primăvară un suport etajat pentru ghivece, crescuseră mulți pui de vișin care reușiseră să acopere florile cu totul. A fost primul colț de grădină pe care l-am „atacat” cu mama. E o mică-mare diferență, nu?
🍓 Lupta cu buruienile s-a mutat apoi în sectorul dovleceilor. Nu am poză „before” de aici. Am scos și cartofii care răsăriseră printre ei, anul trecut aici am avut cartofi si se pare că nu scosesem chiar tot. I-am făcut la cuptor întregi pe cei care stat pe grătarul de la acesta, iar pe cei mai mici, bine spălați și prăjiți în untură. Delicioși!
🌞 Știam că nu am mai făcut demult o filă de jurnal de grădină, ca să descopăr cu surprindere că în mai am doar una, deși s-au întâmplat destul de multe, mai ales la capitolul flori. Unele au înflorit brusc, imediat ce a dat căldura, ca să se treacă la fel de repede de nici nu aveam timp să mă bucur de ele (bujorii). Cred că weekend de weekend am început să fac poze pentru postare, dar de scris nu mai ajungeam să scriu.
🌞Vremea este destul de variabilă, se simte vara cu adevărat, cu zile foarte călduroase urmate de perioade de vânt ca de furtună spre seară, uneori chiar cu ploaie. Ploaia a fost prezentă destul de des astfel încât nu a trebuit să ud prea des (cu excepția solarului).
🌞 Motanii parcă se iau la întrecere, sunt în plin sezon de vânătoare. Sunt simpatici când trec cu prada în gură cu Bella în urma lor să vadă ea cine ce a prins. Dar dacă e prea cald, se strecoară pe unde se poate după fiecare fărâmă de umbră posibilă, chiar și umbra unei jardiniere: