Decorăm cu drag de sărbători

 Anul acesta tare greu a mers cu decorarea casei. Suntem deja la jumătatea lunii decembrie și eu nu am terminat. Nu mai spun că afară nici nu am început, dar nici nu știu cât sau dacă o să mai fac. Zilele sunt reci, nu frigul ar fi problema neapărat, ci ploaia. În frig mai stai cum mai stai, dar pe ploaie.... slabe șanse.

Articolul a fost început de sâmbătă seara, când am făcut și majoritatea pozelor, dar nu am mai avut timp să le editez și să - termin articolul. De aceea și poza zilei e pentru sâmbătă.

Eu sunt o persoană care iubește mult tradițiile, dar nu alea impuse că neapărat așa se face, ci acele tradiții pe care se formează într-o familie în timp, în funcțiile de dorințele și necesitățile familiei. Nu mi-ar plăcea să mă dau peste cap să mă aglomerez cu anumite treburi într-o singură zi pentru că așa e tradiția generală.

Mi-am dorit și anul acesta să împodobesc bradul și casa încă de la începutul lunii decembrie, dar nu a fost să fie nici acum. Nu a fost nici de Moș Nicolae - am reușit doar să scoatem bradul din cutie. Da, la mine începe totul cu împodobirea bradului, e tradiția noastră, am explicat aici de ce și cum am ajuns la ea. Anul acesta mi-a reconfirmat că nu pot altfel. De obicei, de brad se ocupă fetele și eu de restul decorurilor. Chiar dacă l-am scos din cutie de pe 5 noaptea, fetele nu au avut timp să împodobească și eu nu puteam să umplu casa de cutii din cauza pregătirilor. Împodobirea casei e o operațiune ce durează deja mai mult de o zi. Am vrut să încep singură măcar câte o decorațiune pe rând, ceva ce nu ar fi implicat și glorubile, ceva ca omul de zăpadă din boluri de sticlă, dar efectiv nu am simțit că pot face asta fără brad și nici bradul fără fete.

Așa se face că abia în weekend am reușit să ne adunăm toate. Fetele și-au făcut brăduții lor, pe care am uitat să-i pozez și eu am început cu bradul cel mare din living. M-au ajutat și ele completând pe unde credeau că este nevoie. Avem și decorațiuni care au locul lor bine stabilit, dar și altele pe care le mutăm de la un an la altul ca să nu ne plictisim de decor, chiar dacă în general stau tot împrună ( 2020, 2021, anul trecut nu am avut postare separată, decorul este răspândit prin tot jurnaul de advent).

 Sâmbătă nu am reușit  să ne ocupă decât de o parte din casă: am făcut bradul, balustrada, livingul și veranda mică. Noutățile sunt în omul de zăpadă din boluri care a primit anul acesta figurine noi și sătucul caselor de lemn. În general, pentru mine fiecare colț amenajat are o anumită poveste a lui.

Brăduțul lui Martinel a fost împodibit cu ornamentele de anul trecut din calendarul de advent, excepție câteva care au ajuns în bradul cel mare. |Arată cam ciufulit, că până am ajuns eu să-l pozez, a reușit să se răstoarne de vreo două ori. 

Și veranda mică pe care am pozat-o abia a doua zi ca să se vadă ceva:

Și tocmai când mă pregăteam să închei, am descoperit că nu pozasem vitrina cu Presepio al nostru, așa am aflat de la Carmen că așa se numește, eu îi spuneam simplu „Scena Nașterii”. Am rezolvat repede acum, și am adăugat și o poză cu sticlele decorate care au primit în plus lumânările specifice de decor, dar și decorațiunile de raftul cu icoane.