Jurnal de grădină (5/23)

 🌷Postarea a fost începută  sâmbătă, 15 aprilie, seara târziu, în ajun de Înviere. Din cauza sărbătorilor (pregătiri, musafiri, deplasări) abia azi, miercuri 19 aprilie, reușesc să o termin.

🌷Vremea a fost foarte schimbătoare și în această săptămână. Soare, vânt, nor, ploaie, ba chiar și o scurtă repriză de piatră aseară. Azi a fost soare și frumos, nici nu ai fi zis. Sper să fie și mâine o zi frumoasă.

🌷Stare: de oboseală. A fost Săptămâna Mare, Săptămâna patimilor. Cu toată familia acasă, am profitat să facem prin grădină cât mai multe, cel puțin în prima parte a săptămânii. Și am mai fi făcut, dar de ieri m-am trezit iar cu o răceală destul de urâțică. Am stat mai mult prin casă făcând pregătiri pentru ziua de mâine, dar cu foarte mare încetineală. Multe pauze pentru odihnă/zăcut în pat, iar baza a fost cumva pe ceilalți. Nici nu credeam că mai reușesc să ajung azi în fața laptopului.

Atât am reușit  să scriu atunci. Cumva parcă am avut gura aurită că imediat ce am terminat de scris, au început cererile de diverse de la membrii familiei, așa că am pus pauză cu gândul că revin repede, dar nu a fost să fie. Dar am noroc că aveam pozele editate încă de atunci așă că pot povesti relativ repede ce vroiam să spun atunci.

🌷 Voi începe cu florile, așa cum arătau ele săptămâna trecută, când încă mai aveam zambile frumos înflorite. 

Floricelele acelea mici cu tentă albastră s-au înmulțit de la o zi la alta.  Cine mi le-a dat mi-a spus că pot deveni o poieniță minunată și mă gândesc că ar fi cazul să le mut intr-un loc unde ar putea să se dezvolte în acest fel.

Mixandrele se apropiau de punctul lor de înflorire maximă. De când le am, nu știu cum fac, dar mereu au fost înflorite perfect în Joia mare, de parcă se pregătesc să fie duse la Biserică.

🌷Spre deosebire de alți ani, au început să înflorească lalelele în această perioadă, chiar am cules din ele să ducem unei persoane dragi.

Și înainte să trecem la alt colț de grădină, să mai admirăm anemona, zambilele chinezești  ultimele flori de magnolie stelată, o floare timpurie de căpșună și în casă un crin alb.

🌷 Din colțul împrăștiat de livadă (a se înțelege că de fapt nu am o livadă ci doar pomi prin diverse locuri din grădină),  se anunță și vești bune: înfloresc perii și merii, în timp ce vișinii s-au colorat în alb.

Printre florile de vișin am zărit un vizitator surpriză : o barză. Știam că în sat este un cuib de berze de ani de zile, dar nu au zburat niciodată până acum prin zona mea.

🌷 Și am ajuns în sfârșit la lucrările de grădină. Am profitat de concediul soțului și vacanța fetelor să rezolvăm cât mai multe în grădină, măcar atât timp cât ne-a permis vremea. Prima urgență a fost să semănăm cartofii încolțiți, fasolea și sfeclă roșie. Nu am făcut poze că abia semănate, nu se vede momentan nimic. Dar au început să răsară ceapa și usturoiul puse mai demult.

A urmat apoi tăiatul viei. Cu ajutor chiar am reușit să o termin mult mai repede.

Apoi am profitat că mi-a arat sotul toată grădina de legume și am întins folia agricolă pe rândurile unde vom pune răsadurile de roșii, ardei, vinete. Am cumpărat deja niște crăițe pe care le-a plantat domnișoara cea mare ca protecție pentru roșii.

🌷 Între timp, eu și cea mică ne-am ocupat de solar: am scos ceapa și usturoiul verde pe care le-am folosit la rețetele de sărbători, am săpat și am început să punem răsadurile de castraveți și roșii. Doar jumătate de solar am reușit înainte de Paște. Aș mai fi făcut, dar printre ploi și răceala care a reușit să mă doboare vineri-sâmbătă, nu am mai reușit să ajung prin grădină decât să ud solarul.

🌷 Săptămâna aceasta revenim la programul obișnuit, școală/serviciu, deci mai puțin ajutor prin grădină și chiar și timp mai puțin disponibil. Ca de obicei, sper să reușesc să fac cât mai multe în weekend.

Postare făcută în contul zilei de sămbătă,  cu poza #105 din provocarea 365pozeblog