Slam - poeziile prietenilor lui Laken - Citate favorite (9)

 Contiuăm azi cu alte poezii slam din cartea cu același nume despre care am mai vorbit la Citate favorite.

Gavin este un băiat simplu de 18 ani, elev de liceu, coleg cu Laken la opționalul de Poezie, în clasa domnului Cooper (Will). Este iubitul lui Eddie, cea mai bună prietena lui Laken din noul oraș. La ora de poezie, elevii au primit ca temă să compună și să interpreteze propria poezie slam. În plus, cine o va recita la clubul de slam scapă de exemanul de la finalul anului.

Gavin își recită poezia în fața clasei și i-o dedică iubitei:

”Precere

Un milion cincizeci și unu de mii

două sute de minute.

Cam de atâtea minute

te iubesc,

De tot atâtea minute mă gândesc la tine,

De tot atătea îmi fac griji pentru tine,

De tot atâtea îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tine,

De tot atâtea mulțumesc fiecărei zeități

din

Univers pentru tine

Un milion 

Cincizeci și unu de mii

Două 

Sute 

de 

Minute...

Un milion cincizeci și unu de mii

două sute de ori.

De-atâtea ori m-ai făcut să zâmbesc,

de tot atâtea să visez

De tot atâtea ori să cred,

De tot atătea să-mi descopăr,

De tot atâtea să-mi ador,

De tot atâtea să-mi venerez,

Viața.

(Gavin pășește spre spatele sălii unde stă Eddie. Se așează în genunchi în fața ei i-i citește ultimul vers din poezie.)

Și exact peste un milion cincizeci și unu de mii

două 

sute de minute te voi 

cere de soție, voi cere să-ți petreci tot restul 

minutelor 

din viața ta cu mine.”

Eddie, este un copil „din sitem”, un copil ce a crescut mutat dintr-o familie adoptivă în alta, pănă a ajuns la actualul tată adoptiv, Joel cu care se întelege cel mai bine din toți părinții adoptivi pe care i-a avut. Ea își recită poezia la concursul de slam:

„Balonul Roz

Mă numesc Olivia King

Am cinci ani.

Mama mi-a cumpărat un Balon. Îmi amintesc

ziua când

a intrat cu el pe ușă. Panglica

cârlionțată

roz-bombon atârnundu-i pe braț,

încolăcită

în jurul încheieturii. Îmi zîmbea, în timp ce-o

dezlega

și-o prindea în jurul mâinii mele.

≪ Uite, Livie, ce și-am cumpărat.≫

Mă striga Livie.

Eram așa fericită. Nu mai avusesem un Balon 

niciodată. Adică,

văzusem mereu baloane în mâinile altor 

copii

în parcarea de la Walmart, dar niciodată

n-am visat că am să-l am pe-al meu.

Propriul meu balon roz.

Eram atât de entuziasmată!Extaziată!Exaltată! Încât

n-am putut

să cred că mama mi-a cumpărat ceva! Nu-mi mai cumpărase

niciodată

nimic! M-am jucat cu el

ore întregi.

Era umflat cu heliu și dansa si

 plutea și

zbura când îl plimbam din cameră 

în cameră cu

mine, căutând locuri în care să-l duc. Căutând 

locuri 

în care balonul nu mai fusese niciodată. L-am dus 

în 

baie, în debara, la spălătorie, în

bucătărie, 

în sufragerie. Voiam ca noul meu prieten să

vadă

tot ce am văzut și eu! L-am dus în dormitorul

mamei!

Dormitorul

mamei?

Unde n-ar fi trebui să fiu?

Cu balonul meu

cel roz....

Mi-am acoperit urechile când a țipat la mine,

stergându-și

dovezile de la nas. M-a plesnit

peste

față și mi-a amintit cât de rea eram! M-a

împins pe hol 

și a trântit ușa, încuindu-mi 

balonul

roz înăuntru, cu ea. Îl voiam înapoi! El

era

prietenul meu cel mai bun! Nu al ei! Panglica roz

rămăsese 

înfășurată pe încheietura mea, așa că am tras și-am tras,

încercând să-mi

îndepărtez noul prieten de ea.

Și

s-a

spart.

Mă numesc Eddie. 

Am șaptesprezece ani.

Săptămâna viitoare este ziua mea. Am să împlinesc

optsprezece. Tatăl

meu adoptiv îmi cumpără cizmele pe care mi le

 doresc.

Sunt sigură că voi cina în oraș cu prietenii.

Iubitul o să-mi ofere un cadou, poate mă va

 duce și 

la film. Am să primesc până și o felicitare drăguță

de asistenta socială,

urându-mi optsprezece ani fericiți,

informându-mă că am ieșit din sistem.

Am să mă distrez.Știu asta.

Dar un singur lucru

știu precis. 

Nu vreau să primesc cumva

nenorocite de baloane roz!”

Gavin îi organizează împreună cu tatăl ei adoptiv o petrecere surpriză prin care șterge amintirea urâtă a baloanelor roz, dându-le o altă însemnătatea. Emoționant momentul.

Postarea participă la ”Jocul de luni” 

ce constă în redarea unor Citate favorite, 

joc găzduit acum de Suzana.