Ha, ha! Ce dragut sta acolo! Normal, ca presupun ca e mai cald. Acolo puneti frunzele cazute? Cred ca e tare bine pentru pamant in primavara. Happy Azi, draga Niko! ❤️😘
Că tot am citi azi pe bloguri că intră mesajele în spam, uite că si al tau îmi aparea în mail, dar nu-l gaseam pe blog. Avem construit un fel de cub din plasa cu folie în care adunam toate resturile vegetale să se transforme în compost. Vara udăm mult pentru a grăbi cumva procesul. Primăvara luăm din pământul obținut și puem la răsaduri, în solar... Vroiam să mai răstorn un butoi de frunze când l-am văzut, cât pe ce să i le pun în cap.
Ce bandit!!!! :))))). Cum i-ar fi stat cu plapuma de frunze:)) Motanul de pe tortul de compost :). Dar e un simpatic si jumatate! Hahaha. Pupici! Happy Friday deja :D
Ce l-ai nimerit! Chiar e un bandit și jumătate. Găsește cele mai bune locuri de dormit și dacă nu vrea el sa îl găsești, nici nu răspunde, nu vine când îl chemi. Îl găsim întâmplător în locurile noi și ne ducem sa îl cautam loc cu loc dacă nu vine când îl strigăm. Singurele dați când răspunde, e la ora de masa. Altfel, sta în locul lui la siesta.
Oooo! Acum cât a timp am văzut un alt camuflaj pentru un cățel... Fiecare își face "cuibul" pe unde poate ! Felicitări pentru descoperire și realizarea fotografiilor ! Pupici ❤️
Cred că și acum ar fi stat acolo daca nu ar fi plouat. De când s-a răcit iar vremea, se prezintă la ușa din față să poate intra în casă fără să îl vadă cățeii. Așa făcea și iarna trecută. Într-o zi a venit ci cu ofrandă...vie. Noroc că l-am văzut ca are ceva în gură înainte să deschid ușa. Și a fost un scump că ”m-a strigat” să îi deschid și i-a fugit șoarecele din gură. Dar vânător cum este, l-a recuperat rapid.
Si-a reluat și obiceiul cu soricelul la ușă, dar măcar era decedat. Cineva îmi spunea că în mintea lor noi suntem familia lui și ne aduce hrană, are grijă de noi. Nu știu cum vine asta, că Porto ne aduce ceea ce prinde, ne arată și se duce glonț la castronul de mancare să primească recompensa.
Ha, ha! Ce dragut sta acolo! Normal, ca presupun ca e mai cald.
RăspundețiȘtergereAcolo puneti frunzele cazute? Cred ca e tare bine pentru pamant in primavara.
Happy Azi, draga Niko! ❤️😘
Că tot am citi azi pe bloguri că intră mesajele în spam, uite că si al tau îmi aparea în mail, dar nu-l gaseam pe blog.
ȘtergereAvem construit un fel de cub din plasa cu folie în care adunam toate resturile vegetale să se transforme în compost. Vara udăm mult pentru a grăbi cumva procesul. Primăvara luăm din pământul obținut și puem la răsaduri, în solar... Vroiam să mai răstorn un butoi de frunze când l-am văzut, cât pe ce să i le pun în cap.
Ce bandit!!!! :))))). Cum i-ar fi stat cu plapuma de frunze:))
RăspundețiȘtergereMotanul de pe tortul de compost :).
Dar e un simpatic si jumatate! Hahaha.
Pupici! Happy Friday deja :D
Ce l-ai nimerit! Chiar e un bandit și jumătate. Găsește cele mai bune locuri de dormit și dacă nu vrea el sa îl găsești, nici nu răspunde, nu vine când îl chemi. Îl găsim întâmplător în locurile noi și ne ducem sa îl cautam loc cu loc dacă nu vine când îl strigăm. Singurele dați când răspunde, e la ora de masa. Altfel, sta în locul lui la siesta.
ȘtergereOooo! Acum cât a timp am văzut un alt camuflaj pentru un cățel...
RăspundețiȘtergereFiecare își face "cuibul" pe unde poate !
Felicitări pentru descoperire și realizarea fotografiilor !
Pupici ❤️
Multumesc.
ȘtergereUn scump, Porto! S-a camuflat atat de bine incat abia azi am dat de el! 😊
RăspundețiȘtergereCred că și acum ar fi stat acolo daca nu ar fi plouat. De când s-a răcit iar vremea, se prezintă la ușa din față să poate intra în casă fără să îl vadă cățeii. Așa făcea și iarna trecută. Într-o zi a venit ci cu ofrandă...vie. Noroc că l-am văzut ca are ceva în gură înainte să deschid ușa. Și a fost un scump că ”m-a strigat” să îi deschid și i-a fugit șoarecele din gură. Dar vânător cum este, l-a recuperat rapid.
ȘtergereAsa-i cu unii pisoi: nu vin... cu gurita goala! :)) Isi rasplatesc binefacatorii. 😊 Dragii de ei!
ȘtergereSi-a reluat și obiceiul cu soricelul la ușă, dar măcar era decedat. Cineva îmi spunea că în mintea lor noi suntem familia lui și ne aduce hrană, are grijă de noi. Nu știu cum vine asta, că Porto ne aduce ceea ce prinde, ne arată și se duce glonț la castronul de mancare să primească recompensa.
Ștergere