Director Bufniță s-a agitat toată ziua, că uite începe școala și el nu are totul pregătit. Nici destule săli de clasă și nici profesori. Plus că că trebuie să organizeze și clasa de seral că are cereri de la mulți adulți de-acum care vor și ei o a doua șansă să își termine studiile. Și uite că a citit el în lege că se poate face ceva și pentru ei, dar trebuie să îndeplinească niște condiții ca să aibă aprobare.
Și cum se agita el prin biroul improvizat, îngrijorat că se lasă seara și n-a rezolvat partea cu lumina, că de-acum ziua e mai mică și se întunecă devreme, numai ce vede pe cărarea spre școală o licărind o luminiță?
Cine să fie oare? Încă vreun adult ieșit de le serviciu care vrea și el la școală? Nu vrea să-i spună că nu se poate acum, dacă nu mai revine mai târziu să se înscrie că a mai pățit cu el cineva, zilele trecute și are nevoie și de elevi ca să deschidă clasa. Și cum își pregătea el discurs motivațional, numai ce aude un gas mititel și subțirel, ascuns după un mare felinar.
- Buna seara. Aici e Școala din pădure?
-Da, sigur. Sunt Director Bufniță. Cu ce vă pot fi de folos? răspunde el mirat studiind felinarul. Ce i-ar trebui și lui așa ceva pentru clasa asta nouă de seral.
- Oh, ce mă bucur că v-am găsit, a răspuns glasul subțirel ieșind din spatele felinarului și dezvăluind o vulpe elegantă. Sunt Vulpița Roșcovană. Am fost plecată la oraș să studiez, mi-a plăcut mult să învăț și aș vrea să-i învăț la rândul meu și pe alții. Am auzit că se deschide o școală nouă aici în pădure. Se întâmplă cumva să mai aveți vreun post de profesor?
Director Bufniță aproape că a sorbit fiecare cuvințel din cuvântarea Vulpiței și parcă nu-i venea să creadă ce aude. A răsuflat ușurat și s-a gândit că uite e așa cum zicea în filmul acela indian, ”Om, Shanti, Om” : „Când îți dorești ceva cu adevărat, toate planetele se aliniază să-ți îndeplinească dorința”.
Au discutat amândoi pe îndelete toate detaliile ( a verificat acreditările Vulpiței că nu putea să angajeze el doar așa pe vorbe) și au stabilit să preia ea și să organizeze clasa de seral, că are și mijloacele necesare.
Profesoara Vulpița Roșcovană se înscrie în categoria suporturilor de creioane realizate pentru provocarea Salvăm Păpuși III, sezonul de toamnă, La bază este tot o cutie de conservă, îmbrăcată în același material de vinilin. Se pare că încă mai am și pentru celelalte suporturi ce ar trebui să apară în această serie. Vulpița este confecționată din fetru lipit pe suport cu silicon. Și de data aceasta m-am folosit de corpul vulpiței ca să ascuns îmbinarea vinilinului pe cutia de conservă.
Felinarul este realizat dintr-un kit cumpărat din Lidl. Toate formele au fost pretăiate, a trebuit doar să le lipim. În kit erau și niște bucăți de carton buretat autoadezivi, dar am uitat de ei și eu și domnișoara mea cea mică care m-a ajutat la acest proiect. Eram încă cu pistolul de silicon în mână, rămas de la suportul de creioane și am lipit totul cu el în ordinea pe care mi-a dat-o domnișoara. Recunosc, de oboseală nici n-am realizat că piesele ce se suprapun trebuie să stea în straturi ca la felicitările 3d-decoupaje, dar felinarul arată bine și fără acele straturi în relief, că piesele au fost lipite oricum așa cum se indica în instrucțiuni.
Fiind de hârtie, nu putem folosi în el decât lumânări electrice. Pentru poze am folosit o lanternă, la vremea când terminam noi proiectul nu aveam și astfel de lumânări. Va trebui să cumpărăm unele, mai avem niște kituri asemănătoare.
Clasa de seral pentru adulți este o realitate pe care am descoperit-o la școala la care lucrez și nu este același lucru cu seralul de la liceu, pentru cei care vor să termine și un liceu după școala profesională. Există un program numit ”A doua Șansă” special conceput pentru cei care nu au toate clasele obligatorii prevăzute în lege (10 clase absolvite). În comunitatea rromă (rromani) unde este școala mea, este o realitate să întâlnești copii de 10-13 ani care nu au fost niciodată la școală. Mai rar în ultimul timp, dar încă se mai întâmplă. Plus copii, dacă mai pot fi numiți copii care la 14 ani se căsătoresc și fetele abandonează școala. Chiar am un caz în clasa a șaptea și am aflat de la ceilalți elevi că o elevă e măritată și va avea în curând copil și nu mai vine la școală. Nu știu exact ce vârstă are , poate avea și mai mult de 14 ani, la clasa a opta am elev de 16-17 ani. Dar am întrebat de ce nu mai vine la școală, chiar și măritată cu copil. Am citit în lege că ar primi și o bursă și ar avea și un regim special să poată termina școala, un program adaptat mamelor minore. Răspunsul a fost că nu o lasă socrii. Da, știu e șocant, dar e o realitate a acestei comunități.
Revenind la programul ” A doua șansă”, există două trepte/clase. Una pentru primar cu învățător, cu orar și programă adaptată pentru clasele I-IV, numită chiar A doua șansă (ADS) șu una pentru gimnaziu, FR (Fără frecvență). La această clasă am eu ore, e un fel de simultan pentru toate nivelurile V-VIII. Vine cine poate, probabil și în funcție de serviciu. Aici am o elevă despre care am auzit că a fost măritată, acum divorțată. E chiar foarte tânără, are un frate în clasa VI normală. Mă gândesc că acum poate să vină că nu o mai împiedică socrii. Majoritatea celor de la FR abia dacă știu să scrie. Pe unii chiar asta îi învățăm, să scrie și să citească. Sau tabla înmulțirii. Săptămâna aceasta de exemplu la matematică am fost la ”cumpărături”. Am avut un buget și a, socotit să vedem dacă ne ajung banii să luam ce ne-am pus pe listă. Am avut doar doamne prezente. Săptămâna trecută, cu domnii amous parchet și plintă.
