vineri, 30 iunie 2023

Gem și sirop de zmeură

 Perioada aceasta este des ocupată cu culesul și prepararea zmeurei. Și pentru că tot am norocul să se facă destul de multă, am totodată și ocazia de a experimenta și a încerca diverse lucruri noi cu ea. Așa se face că în timp mi-am găsit mai multe moduri de a face gem din ea. Despre două v-am vorbit deja, gem de zmeură rețeta clasică a bunicii și pelteaua de zmeură

De la o mătușă am învățat cum pot să fac și gem cu mai puțin zahăr dar în același timp să obțin și un sirop minunat. Metoda se poate aplica pentru toate fructele moi ca zmeură, căpșuni sau mure. Dar e necesar totuși să ai o cantitate mai mare de fructe pentru acest lucru, altfel obții foarte puțin sirop și n prea merită deranjul de a-l separa de gem.

De-a lungul timpului cel mai ușor și sproic sirop mi s-a părut a fi cel de căpșuni, dar în ultimii ani nu am mai făcut deoarece căpșuile mele se coc pe rând și nu mai reușesc să adun mai mult de 1-1,5 kg odată. După cum spunea, cu zmeura e cu totul și cu totul altă poveste, este mai multă. Și cum reușisem să adun mai mult de 3 kg, am decis să fac și o porție de sirop.


Îngrediente:

3kg zmeură
1,5kg zahăr
sucul de la o lămâie și jumătate.



Mod de preparare


Zmerura aleasă de codițe și trecută printr-un jet de apă se pune într-un vas acoperită cu zahărul și se lasă la frigider peste noapte. Iată cât suc s-a format în această perioadă din zmeura mea:


A doua zi, se strecoară cât se poate de mult din sucul pe care și-l lasă zmeura. Eventual puteși încălzi înainte compoziția, doar căt să se topească tot zahărul și apoi să strecurați. Atenție, lăsați ceva suc și în zmeură ca să puteți face gemul. 


 

Sucul obținut se pune pe foc mic într-o cratiță cât mai largă și se fierbe pănă se leagă. Eu nu obișnuiesc să spumuiesc dulcețurile, gemurile motiv pentru care amuitat să fac acest lucru la sirop, daar pe noi nu ne deranjează. Mama ne povestea că bunica lua această spumă de la dulceață, o freca cu zahăr și așa le făcea bomboane. Sucul scade aproape la jumătate până se leagă corect pentru a ține peste iarnă. Din cantitatea acesta de zmeură eu am obținul două sticle (330ml) și jumătate , aproximaativ 700-800 ml sirop.

 

Separat se pune pe foc mic și zmeura rămasă și se fierbe pănă ajunge la temperatura de 105 grade. Dacă aveți aragaz clasic, trebuie să amestecați mai des în ea decât la rețeta clasică. Compoziția este mai grpasă, mai densă. Și aici am obținut 3 borcane (370ml) și jumătate

 

Dup cum spuneam , metoda merge și la căpșuni sau mure. Se pleacă de la rețeta clasică de gem și se separă sucul lăsat, cu deosebirea că murele trebuie încălzite puțin pentru a putea separa sucul.

Cam astea sunt metădele mele de preparare a gemului de zmeură. Îmi doresc să încerc anul acesta și varianta fără zahăr și sper să-mi reușească.


joi, 29 iunie 2023

Jeleu de coacăze roșii- Reflexii în oglindă (18)

 Coacăzele roșii nu intră prea sus în lista noastră de fructe preferate, dar sub formă de gem/dulceață este o altă poveste. Fiind vorba de boabe cu coaja ceva mai tare, știu că nu prea se zdobesc singure ca să devină gem și ar rămâne mai degrabă un soi de dulceață. E motivul pentru care nu sunt fan dulceață de vișine. Prin urmare am căutat o variantă să-mi fie mai convenabilă, mai pe gustul meu. Am găsit pe Savori urbane o rețetă perfectă pentru ceea ce doream, deși nu am respectat-o întocmai, nu am folosit și zmeură în compoziție.

Întâmplarea face că am folosit un castron de inox la pregătirea fructelor, lucru care mi-a creat multe reflexii simpatice. Mi-a plăcut să ma joc cu ele, să încerc mai multe poze.

Ingrediente:

1 kg coacăze roșii
1 kg zahăr
400 ml apă
sucul de la o lămâie

Mod de preparare:

Se curăță fructele de codițe și se spală în apă rece.


 

Se pun într-o cratiță cu sucul de lămâie și apa și se pun la fiert. La 5-10 minute din momentul când încep să fiarbă, se scot și se pasează. Eu le-am trecut prin sorcătorul de care v-am vorbit dimineață, în rețeta de peltea de zmeură.


Sucul obținut se măsoară și se amestecă cu o cantitatea egală de zahăr. Eu am obținut aproximativ un litru de suc, deci am adăugat un kilogram de zahăr. Inițial mi s-a părut prea mult zahăr și am pus doar jumătate, dar la fiert nu se lega deloc, așa ca am adăugat și restul de zahăr. 


 

Am obținut patru borcănele de jeleu frumos colorat și parfumat.




Pozele sunt din arhiva personală

Pentru rubrica Reflexii în oglindă, inițiată de SorinN și redeschisa de Carmen

Recomandare

„Dacă dorești să participi, publică într-un articol pe blogul tău, 

o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai văzut în „oglindă”(poate fi și cea retrovizoare) 

și înscrie articolul în tabel

Peltea de zmeură sau gem fără sâmburi

 V-am spus la rețeta de gem de zmeură că eu am mai multe moduri de a conserva zmeura sub formă de gem. 

Practic, ingredientele sunt aceleași, zmeură, zahăr și sucul de lămâie, chiar și cantitățile sunt la fel, dar diferă modul în care pregătesc gemul. 

Modul de preparare îl aleg în funcție de cantitatea de zmeură culeasă, de ceea ce mi se cere (de obicei mi se comandă gemul clasic de zmeură) și de timpul pe care îl am la dispoziție.

De data aceasta am ales să fac o peltea sau jeleu de zmeură, un fel de gem de zmeură fără sâmburi. Prefer să fac astfel de „dulceață” fără sâmburi și pentru că e mai ușor pentru cei mici s-o mănânce, dar și pentru a o putea folosi în prăjituri sau la fursecuri cu dulceață.


Ingrediente:

2 kg zmeură
1 kg zahăr
sucul de la o lămâie

Mod de preparare:

Se alege zmeura de codițe și se trece printr-un jet de apă rece. Se pune într-o cratiță largă și se acoperă cu zahărul și sucul de lămâie. Se lasă așa câteva ore pentru a-și lăsa suc.







Se pune cratița pe foc mic și se duce la punctul de fierbere apoi se dă deoparte și se lasă la răcit. Nu este necesară răcirea completă.









Când este destul de rece să puteți ține mâna în ea sau destul de rece cât să nu vă strice ustensilele (robotul/storcătorul) se trece prin sită. Până anul trecut aveam o sită pe care o foloseam doar pentru a separa semințele din fructe sau roșii. Anul trecut mi-am luat un storcător de fructe care a rezistat mai puțin de o lună. Până l-au verificat în service și au decis că nu mai poate fi reparat a trecut sezonul de dulceață la mine, iar noul aparat pe care mi l-am luat nu am mai apucat să-l folosesc (am primit un vaucher pentru cel stricat și puteam să-mi iau altceva). Nu știu de ce nici pentru suc de fructe nu l-am folosit. Abia acum l-am pus în funcțiune. 






Sunt foarte încântată de el, mai ales de cât de bine stoarce, semințele de zmeură au ieșit aproape complet uscate.


Sucul obținut prin pasare sau stoarcere se pune din nou pe foc mic i se fierbe până ajunge la 105 grade (dacă aveți termometru de bucătărie) sau până se formează o pastă consistentă ca o ciulama. (am uitat să fac poze cu această etapă - credeam că am făcut, dar se pare că am făcut doar la jeleul de coacăze roșii). 






Se pune fierbinte în borcane sterilizate, se pune capacul și se lasă să se răcească încet. Eu nu le pun în pături pentru această etapă, le las tot în bucătărie lângă plită și pentru că bucătăria mea este orientată spre sud, este detul de cald aproape mereu, mai ales dacă gătesc în continuare, așa că nu mai văd necesitatea folosirii păturilor pentru o răcire lentă.



miercuri, 28 iunie 2023

marți, 27 iunie 2023

Meniu de dietă - Kilokick

 De o săptămână am început sub supraveghere medicală o dietă ce ar trebui să mă ajute să mai scap de kilogramele în plus. La prima vedere mi s-a părut destul de ușor, dar odată început, am descoperit că nu e chiar atât de simplu. Singurul lucru care m-a făcut să merg înainte cu toate restricțiile primelor zile a fost că săptămânal dieta se ajustează în funcție de necesitățile persoanei în cauză. Doar prima săptămână e oarecum cumva la fel la toată lumea.

Ținând cont de restricțiile pe care lea aveam, am descoprit că rețeta de slăbit a lui Carmen, Kilokick, are ingrediente care îmi sunt permise, deci trebuia s-o încerc. După vreo trei zile de căutări prin magazine după brânza quark, căutări ce n-au avut succes, am decis să înlocuiesc quarkul cu o altă brânză cremoasă ce mi-este permisă, mai precis Făgăraș, de la Pilos.

Citind pe telefon repede și cumva în diagonală, adevărul e că mi-era și foarte foame în acel moment, pur și simplu am „mâncat” lămâia din lista de ingrediente. Acum mă gândesc că oricum a fost ok fără sucul de lămâie, gastrita mea nu se împacă deloc cu lămâia. Și nici îndulcitor nu folosesc, prin urmare am rămas doar cu două ingrediente:



Instrumentul din poza de mai sus, se dorește a fi un separator de gălbenuș, de la Tupperware. Din păcate e bun doar de bibelou sau poate pentru ouă de prepeliță, că până separ un ou cu el, prin metoda clasică faci deja vreo 5 cu mâna. Din păcate pentru el, o să ajungă la reciclat.
Am bătutu bine albușurile:


Am adăugat brânza și am amestecat încet cu o spatulă:


În final am obținut aproximativ 300 grame de kilokick pe care l-am împărțit în două porții (eu am voie doar un ou pe zi). O porție am păstrat-o pentru masa respectivă, cealaltă am băgat-o la congelator.


Mai rămânea să mă ocup de gălbenușuri. Le-am amestecat bine cu iaurt de băut: 


Și am încercat să fac un fel de clătite din ele. Din păcate nu prea a ieșit, nu avea ce să le lege, 


Am obținut un fel de pastă de omletă pe care am împărțit-o tot în două, o porție a mers la frigider, cealaltă în farfurie lângă niște roșii cherry.



Când m-am așezat la masă mi-am mai adăugat și nișe frunze de lăptucă pe post de pâine. Porția de kilokick am servit-o ca pe un desert. Chiar numai din cele două ingrediente, a fost destul de bună.


Azi am vrut să repet experiența cu porțiile puse deoparte de ieri. Pasta aceea de omletă, chiar așa rece din frigider a fost foarte bună. Kilokick, în schimb, de la congelator nu putea fi mâncat. L-am lăsat vreo oră în frigider să se mai înmoaie, fără prea mult succes. Am băgat în el blenderul ca să sparg acele de gheață formate, dar tot a mai trebuit sa-l frec cu lingura ca să-l pot mânca. Varianta asta de la congelator nu mi s-a mai părut la fel de bună ca cea de ieri.

 


Nu am încercat încă varianta la cuptor, dar va urma cât de curând, mai ales că vreau să încerc ceva din gălbenușul de ou, brânză de vaci, și fructe. 

Dacă are efect, nu știu și nici nu pot spune în condițiile în care eu urmez o anumită dietă pe lângă acest kilokick. Probail pentru cineva care nu are atâtea restricții ca mine, poate înlocui cu succes o masă.

luni, 26 iunie 2023

Ploaia care va veni - Citate favorite (23)

 

Avusesem inițial în plan altceva pentru această zi, dar nu aveam o poză potrivită. Căutând prin telefon ceva pentru poza zilei, m-am oprit la ultima poză făcută, un buchet de crini traumatizați de ploaie. 

În după-amiaza aceasta am avut parte de încă o ploaie torențială cam vijelioasă care îi culcase la pământ. Ne-a fost milă de ei să-i lăsam pe jos, așa că i-am cules, i-am spălat de noroi, i-am așezat în vază și bine-nțeles că i-am pozat. Așa au ajuns ei la poza zilei de azi și mi-au schimbat ideea de articol.

Privindu-i mi-au venit în cap imediat versurile melodiei lui Florian Pitiș:

„Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate”

Altceva, recunosc că, nu mai țineam minte din melodie, dar am căutat-o cu versuri cu tot și am rămas surprinsă de cât de potrivite sunt versurile de atunci pentru vremurile de azi:

Ploaia care va veni

”Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate,
Am ochi negri, dar am mâinile curate
Iubesc pletele și ploaie și cămășiele-nflorate
Nu răspund când mi se-aruncă vorbe-n spate.

Un fapt fără importănță 
Mă poate face să sper,
Mă-nclin și pun în balanță
Ce-i sfânt cu ce-i efemer.

Peste tot atârnă greu
Teama de sinceritate.

Dar de câte ori prieteni, n-am surâs cu întristare,
Când speranțele păreau înselătoare,
Când necistea și prostia și-ascundeau prin gropi norocul,
Știți de câte ori prieteni, le-am prins jocul.

Ne-am săturat de palavre,
De cărți și filme de șoc
Cu vampe regi și cadavre
Cu stele de iarmaroc.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate

Mi-e lehamite de marșuri, de tromboane, de plocoane,
De blazoane, de canoane și fasoane
Fiindcă banul și puterea sunt pericole morale
Circul vieții ne-a impus salturi mortale

Deasupra florilor  noastre
Ciuperca cheamă a pustiu.
Din cer cad păsări albastre 
Și totuși nu-i prea târziu

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Să-ncercăm să facem noi
Un oraș fără păcate,
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate”





Postarea participă la ”Jocul de luni” 
ce constă în redarea unor Citate favorite
joc găzduit acum de Suzana.

duminică, 25 iunie 2023

Jurnal de grădină (12/23)

 💫 Duminică, 25 iunie

💫 Săptămâna asta am făcut cunoțtință cu primele zile caniculare ale acestui an. Părcă au venit cam brusc, de la 25-26 grade la 34-35. Mă bucur că nu am avut prea multe drumuri de făcut pe așa vreme. Dar bine-nțeles că asta a însemnat mai puțin timp de lucru prin grădină. La ora nouă dimineața deja abia mai stăteam afară chiar dacă eram la umbră.

Weekendul a adul în schimb ploi torențiale, și ieri și azi, deși prima parte a zilei de azi a fost chiar soare puternic. Ploaia mă bucură și pentru că nu mai trebuie să ud eu grădina (doar solarul rîmâne de udat), dar ploaia satură pământul mai bine decât orice udare aș face eu.





💫 Am încercat să fac ieri poze trandafirilor, dar bătea vațtul și nu prea au stat la poză. Ba unii dintre ei s-au îndoit bine în bătaia vântului care a însoțit ploile.


  



Tot la capitolul flori, au mai înflorit doi crini, o singură yucca (nu știu de ce celalate nu au înflorit anul acesta)

  

Și am mai descoperit o floricică ce seamănă cu gura-leului


💫Și dacă tot vorbim de flori, am reușit să scot ghivecile din casă fix înainte de ploaie și le-am așezat la streașină să fie udate bine


💫În grădină nu prea sunt noutăți mari, doar mă bucur că mai reușesc să extermin din buruieni, am reușit să eliberez poteca de lângă roșii, cea de care mă văitam săptămâna trecută



La același capitol, poze înainte și după, deși nu chiar din același unghi, încerc să eliberez de buruieni trandafirii de dulceață și coacăze

 

Încă mai mult de lucru la zona asta, dar intră pe lista de priorități, vor trebui culese coacăzele în curând și nu numai, se pare că au reușit iar să vină invadatorii (omida păroasă) și va trebui să iau măsuri.




💫 Ardeii au început în sfărțit să crească, unul chiar s-a întrecut pe sine și are și un fruct


Cei din solar arată parcă mai bine:


💫Am construit un suport din țevi de PPR pentru castraveții plantași afară. Pentru mine seamănă cu un coviltir, dar domnișoara mea spune că seamănă cu oasele unui pește enorm



💫 Și nu în ultimul rănd, am descoperit totuși câteva caise, așa să ne facem posta de ele



Pe săptămâna viitoare!