Se apropie toamna

Cred că e prima dată când afară e foarte cald, zi caniculară și eu simt că vine toamna. Încă din clasele primare, de când cu lecția cu frunza îngălbenită, am asociat mereu venirea toamnei, nu cu prima zi calendaristică, ci cu primele frunze căzătoare. Și ieri mi-a căzut pe parbriz o primă frunză de plop pe jumătate îngălbenită. Chiar m-a însoțit o bucată bună de drum.

Adevărul e că semne de toamnă sunt deja multe. Iarba e veștejită, legumele în grădină se îngălbenesc, deși mereu în perioada asta puneam deteriorarea lor mai mult pe canicula verii și pe lipsa de apă.

În aer se simte miros de grătare, dar nu de carne. Vântul aduce cu el parfum de vinete coapte și zacuscă.  E un capitol pe care eu l-am încheiat la finalul lunii trecute, profitând de ajutorul neașteptat al mamei și al unei prietene de departe.

Dar îmi rămâne de strâns grădina de legume. E în plan săptămâna viitoare. Stau într-o zonă în care ar mai merge lăsate, dar odată cu începerea școlii, fetele nu mă mai pot ajuta, cea mare e an terminal și are foarte mult de învățat. Iar să lucrezi singură eu încă nu m-am învățat. Prin urmare încerc să adun din grădină cam tot ce se poate acum, ca să nu mai am multe de făcut luna viitoare. 

Și totuși azi nu am lucrat în grădină. Nici nu prea puteam la ce temperaturi au fost. Dar m-am apucat de curățenia de toamnă. Mai precis de pregătirile pentru școală, ceea ce la noi înseamnă verificat încălțămintea, hainele și rechizitele. De săptămâna viitoare copii (mai bine zis părinții) vor să înceapă pregătirile și deja trebuie să-mi pregătesc camera de lucru. Aranjând câte ceva aici, altceva dincolo, acum la final de zi am împresia că în loc de curățenie. Contribuie la impresia asta și faptul că am adunat și spălat toate păturile și lenjeriile de pat de prin casă. Am spălat atâtea azi că mașina de spălat s-a revoltat și a intrat în grevă. Nu mai stoarce. Acum nu știu dacă ultimele pături erau prea grele, deși le-am spălat separat, câte una, sau dacă s-a stricat ceva la centrifugare, dar azi le-am arătat fetelor cum storceau bunicile noastre păturile când le spălau la râu. A fost distractiv și pentru animalele de companie care se uitau curioase la noi.

Mâine ar fi zi de odihnă. Oficial. Neoficial, probabil că vom sta și noi dimineața, cât este slujbă la biserică. Sper să mă pot ocupa măcar de recuperarea articolelor ce ar fi trebuit să le public în minivacanță. Mai am două de recuperat și când mi-am exprimat părerea că parcă nu le-aș mai termina( sunt începute) am fost certată de fete, că „ce? ele s-au chinuit degeaba să-mi facă rost de poze?” ,După amiază însă vom continua cu aranjatul și sortatul hainelor pentru școală și mai vedem noi ce mai putem face.

O duminică plăcută să aveți!