Câini aproape străini, mușcături și tratamente

 Duminică am fost cu cea mică la niște prieteni. Cât timp eu am stat la bucătărie cu gazda la o cafea și sărățele (foarte bune), fetele s-au jucat în casă. Nu e prima dată când mergem noi la ei sau vin eu la noi fie pentru fete fie doar noi, doamnele ne întâlnim la o cafea.

Au și ei un cățeluș mic, cred că bichon, foarte simpatic și "cerșetor". De câte ori merg la ei, cățelușul sare pe mine și cere ... el știe ce. Mă feresc să îi dau eu mâncare pe principiul că stăpânul său știe mai bine ce și cât îi dă de mâncare. Și de data asta cățelul a stat mai mult cu noi la bucătărie, dar a mai plecat și prin casă. Am văzut la un moment dat când au venit fetele pe la noi că domnișoara mea se ferește de cățel, dar nu am dat multă importanță. Cum cățelul are obiceiul sa sară pe oricine, am crezut că asta o deranja pe domnișoara mea. 

Printre altele am flat și că în urmă cu vreo lună, cățelul intrase într-un conflict cu o fetiță care îl tot sâcâia ( tras de coadă, de urechi) până peste limită și cățelul a reacționat mușcând-o, de două ori în zile diferite. Iar de atunci nu prea mai suportă copii. Nu știu cum și de ce, dar n-am reacționat, nu am corelat cu faptul că domnișoara mea se ferea de el. Mi s-a părut ciudat, mai ales că nu era prima întâlnire dintre ei și că pitica mea iubește foarte mult animalele, dar...

La plecare însă, surpriză. A mea spune dintr-un colț de camera "nu trec pe lângă tine că deja m-ai mușcat de două ori până la sânge!" Atât eu cât și doamna cu cățelul în brațe ne uităm stupefiate una la alta. Mi-a arătat că a mușcat-o de pulpă, dar pentru că nu se plânsese până atunci am decis să văd acasă despre ce e vorba.

Acasă ... m-a cam luat un pic cu fiori. Nu îi cursese sânge, dar era destul de vânătă. Știam că toate vaccinurile cățelului sunt la zi, nu m-am îngrijorat în privința asta, am vorbit cu veterinarul meu rugându-l să ma asigure că da, are antirabicul făcut (primisem o poza după carnetul cățelușului, în caz că aveam nevoie), dar inițial decisesem că nu e nevoie să luăm alte măsuri. Nu știu cum e prin alte parți la urgențe mai ales în perioada asta, dar la noi mai bine eviți. Iar la particular nu aveau medic duminică seara, că am sunat să mă interesez.

La insistențele soțului ne-am dus a doua zi la medicul de familie care ne-a trimis de urgență la Spitalul de Infecțioase. Vânătaile deveniseră destul de urâte de-acum. Nu mă așteptam absolut deloc la asta, dar mi-a explicat medicul că oricât de ușoara pare mușcătura, că nu a perforat pielea, totuși la interior nu se știe ce se întâmplă și mai bine prevenim decât să ne pară rău. 

Am fost la infecțioase. Mulțumesc Domnului că am scăpat relativ repede, cam într-o oră. Personalul medical ... foarte puțin empatic, foarte blazați, pe grabă ... aș putea spune multe, dar ... bine că s-a terminat. A făcut antitetanos și are și tratament cu antibiotic 10 zile. Plus o hârtie pentru cățel, că trebuie urmărit în a cincea și a zecea zi de la mușcătură, dar de cine sau cu-i trebuie să o duc ... nu m-a lămurit nimeni. Pe ea scrie medic veterinar, deci probabil medicul câinelui?

Toată povestea m-a dat rău peste cap, nici acum nu pot să zic că mi-am revenit complet, mai ales că decizia mea inițială s-a dovedit a fi cea greșită. Sentimentul de vinovăție .... încerc să nu alunec pe panta lui ” daca aș fi făcut, conștientizat, fost mai atentă, etc..”

În general nu prea scriu despre astfel de lucruri, dar se pare că ceva minor, ceva ce noi considerăm a fi minor, poate fi destul de grav mai târziu. Ideea e  că dacă cineva citește povestea asta și din nefericire se confruntă cu o situație asemănătoare să nu procedeze ca mine, ci să meargă direct la medic, spitatul de boli infecțioase. Sunt singurii care au și pot administra antitetanos sau antirabic, depinde ce este nevoie.

Noi suntem bine, domnișoara are o ușoara durere la locul vaccinului( în umăr) iar vânătăile încep sa se decoloreze. Cățelul e și el bine, nu dă semne de alte probleme, dar după cum spune veterinarul nostru a suferit o traumă de la întâmplarea cu fetița care îl chinuia și acum reacționează la toți copii. Din păcate pt mine, i-am ieșit noi in cale la prima manifestare de comportament deviat. Nu știu în ce măsură se poate corecta, unii zic că nu. Totuși a mușcat doi copii. Alții spun că se poate reeduca. Dar până atunci e sigur că nu mai trebuie să ajungă în preajma copiilor, mai ales cei veniți în vizită.