Back to school

 

  Calendarul nostru recreativ  a ajuns la a cincea etapa, cea mai scurtă etapă din acest calendar, de doar 4 săptămâni, Back to School.

Dedicată inițial elevilor/copiilor, această etapă presupunea realizarea de obiecte necesare lor, rechizite școlare. Dar pentru că până acum la calendarul recreativ nu au răspuns copii, fiecare provocare din această etapă poate fi adaptată după nevoile celor ce își doresc participarea.

Perioada :  4 septembrie - 2 octombrie

 

Reguli:

• temele sunt  săptămânale, 4 teme pentru cele 4 săptămâni ale etapei
• la fiecare temă se va realiza un obiect la alegere care are forma desemnată.
• fiecare temă păstrează denumirea inițială, corespunzătoare rechizitelor școlare
• tehnica de realizare și materialele folosite sunt la alegerea fiecăruia.
• tabelele pentru înscrierea lucrărilor vor fi adăugate la această postare de la o saptămană la alta și vor fi deschise doar în săptămâna respectivă
• vă rog să includeți în postarea dvs link către această postare.
• link-ul dvs trebuie să ducă la postarea ce răspunde provocării, nu către blogul dvs în general
• la fiecare temă, se pot înscrie maxim trei lucrări de persoană.

Temele acestei etape:

BtS1 : Suport de creioane  5-11 septembrie

            Suportul de creioane poate fi înlocuit cu suport pentru pensule, pentru tacâmuri (linguri, furculite, spatule, etc..), suport pentru ojă, pentru farduri, etc

BtS2 : Coperți de hârtie 12-18 septembrie

            Cerința acestei teme reprezintă îmbrăcarea unui caiet/manual în coperți de hârtie și personalizarea lor după preferință ( cu creioane colorate, carioci, acțibilduri). Manualul poate fi înlocuit cu cartea preferată, cartea pe care o citiți acum, cartea de bucate, caietul personal cu rețete sau agenda personală.

BtS3 : Etichete 19-25 septembrie

            Orice caiet sau manual al unui elev trebuie sa aibă o etichetă cu numele, materia, clasa. Fără a da detalii prea personale, realizează o etichetă personalizată pentru cartea/caietul tău. 

PS: eticheta poate fi realizată pentru borcanul din camară sau pentru reciepientul din bucătarie cu condimente, făină, etc ... sau chiar pentru ghiveciul cu flori.

BtS4 : Penar 26 septembrie - 2 octombrie

            Se cere realizarea unui penar școlar din material, lemn, plastic, hârtie sau carton. Se consideră penar orice cutie decorata/compartimentată în care se pot pune rechizite (stilou, creion, riglă gumă, etc..). Bine-nteles obiectul realizat poate avea și destinatie de portfard, cutie de medicamente, cutie de cusut, etc...

Sper să vă facă plăcere participarea la această provocare. 

Cetăti dacice : Sarmisegetuza Regia și Costești- MFC(23)

 Sarmisegetuza Regia

Costești

 Pozele sunt din arhiva personala

Pentru jocul Miercurea fără cuvinte, găzduit de Suzana

Brioșe aperitiv cu ciuperci

 Căutând prin caietul de rețete să știu exact cantitățile necesare pentru dulceața de pere, am găsit o rețetă de brioșe aperitiv cu ciuperci. Nu-mi amintesc să o mai fi făcut vreodată, dar este notată în caietul cu rețetele alea bune, așa că nu se știe, Mi-am zis s-o încerc acum , mai ales că ar fi fost bune să le iau în vacanță pentru micul dejun. S-au dovedit a fi atât de bune, că aproape nu am mai avut ce să pun la pachet. Noroc cu dublarea porției.

ingrediente:

• făină albă : 200 g
• cașcaval : 50g
• zahăr : 0,5 lingurițe
• praf de copt : 1 linguriță
• sare, piper : 0,5 lingurițe
• lapte : 75 ml
• ciuperci din conservă : 100g
• ulei floarea soarelui : 1 lingură
• ouă : 1 buc

preparare:

• se amestecă toate ingredietele uscate ( făina, zaharul, praful de copt, sarea, piperul, cașcavalul)
• se amestecă laptele, oul, ciupercile taiate mărunt și stoarse
• se adaugă amestecul lichid peste cel uscat și se omogenizează
• se umplu formele de brioșă două treimi
• se bagă la cuptorul preîncălzit timp de 40 min la 180 grade
• 
  

Așa am notată rețeta în caiet, dar pentru că ciupercile în conservă sunt aproximativ 200g, am făcut porție dublă. Cașcavalul se poate pune și deasupra, eu am preferat să-l încorporez în aluat. Am obținut aproximativ 22 de brioșe de diferite dimensiuni ( nu am umplut bine formele, maia les în a doua serie de coacere, când rămăsese mai puțin aluat, preferând brioșe mai mici și mai multe). Păstrate în pungă cu fermoar, au rezistat trei zile fără probleme. Poate ar fi rezistat și mai mult, dar noi le-am terminat.

Bărcuțe la mal - AV8

  Am încercat să continui seria mea de desene pentru calendarul recreativ Activități de vară. Am ajuns la saptămâna a opta cu tema Vaporaș/Barca sau Balon cu aer cald. Niște bărcuțe am mai reușit eu să desenez cumva, cumva, dar balonul cu aer cald nu se lasă desenat și pace. Voi mai încerca, nu renunț încă, dar între timp vă arăt bărcuțele mele. Unele sunt plecate să plimbe călători nostalgici.

Colorând, mi-am amintit de trucul găsit de Suzana pentru intensificarea culorilor, dar necunoscând exact produsul din tutorial, l-am înlocuit cu o cremă de corp foarte grasă. In desenul cu bărcuțele, am folosit trucul doar pentru contururi. Mai jos sunt testele, pata de culoare mai mică, din stânga este culoarea normală, în dreapta cu creionul înmuiat în cremă. Necesită destul de multă atenție să ai mereu crema pe vârful creionului. Am încercat și să dau întâi cu crema pe foaie si să colorez peste. Diferenta se vede în seturile de trei de pe ultimul si penultimul rând : la  albastru  este crion normal, pus crema pe foaie si colorat, iar ultima cu creionul înmuiat in crema. La portocaliu, este alta ordine : crema pe foaie, creion normal si creioul înmuiat în cremă.

Un desen în care am folosit trucul cu crema pentru a colora, este cel de mai jos din stânga, un desen în memoria bunicului meu pe care l-am pierdut vara aceasta. Celălalt desen e cel la care lucram în ziua în care am primit vestea cea tristă.

 

Am început să îmbătrânesc!

 Copil fiind, îmi amintesc ca abia așteptam să cresc. Am avut o perioada când vedeam fetele de clasa a șaptea atât de deosebite de noi celelalte fetele mai mici, mi se păreau mature, elegante...abia așteptam să ajung și eu clasa a șaptea să fiu ca ele. Când a sosit momentul ... nu m-am simtit cu nimic diferit nici la începutul vacanței de vara și nici toamna când am mers la școală. Nu prea știu exact ce așteptam să simt când ajungeam clasa a șaptea. 

Dorința de a crește, nerăbdarea de a fi mai mare s-a păstrat până am ajuns la facultate, mai precis până am început să nu mai depind financiar de părinți. Cred că a avut de-a face mai mult cu nevoia de a lua propriile decizii fără a da explicații cuiva sau a cere voie să fac ceva anume. După aceea nu am mai avut dorința aia de a crește. Ba din contră, am rămas mult la ideea că sunt tânără, abia ieșită de pe băncile școlii.

Primul semn că am crescut a fost ca un șoc, când m-au strigat copiii "tanti". Vai, dar ce bătrână m-am simțit! Dar nu asta fusese intenția lor, era un semn de respect pentru adultul cu care interacționau. Nu prea mi-a plăcut apelativul "tanti" și am fost salvată să-l tot aud, datorită profesiei. "Doamna profesoara" a sunat mereu bine în urechile mele.

O siluetă de invidiat nu am avut niciodată, poate doar în copilărie,  dar pe atunci nu se purta stilul "scobitoare" ca azi. Arătam bine, împlinită,  nu plinuță. Situația s-a schimbat odata cu prima sarcină.  Kilogramele suplimentare m-au iubit atât de mult că nu m-au părăsit nici azi. Dietele încercate au fost ca hrana pentru ele. Scăpam de două, se întorceau patru. Dar atât timp cât nu-mi afectau treburile zilnice nu mă mai stresam din pricina lor.

Anii au trecut ca clipele și m-am trezit cu copilul licean care îmi spune: "profele astea de la liceu, babe de 40 de ani..." nu știu ce era mai departe, creierul meu s-a blocat aici, eu fiind bine trecută de vârsta asta. Mi-am dat seama că de-acum ea reprezintă tineretul, dar totuşi, eu baba? Măcar de vârsta a doua!

Anul trecut am reuşit performanţa să-mi sucesc/scrântesc un genunchi dansând la o petrecere. Am descoperit cu ocazia respectivă că mi se macină articulaţiile sau ceva de genul și din acest motiv are loc sa "scape" încheietura, de aici probleme. Oricum e ireparabil. Dar dacă am grijă la efort,  atunci e bine. Trebuie doar să nu exagerez nici cu mersul mult, mai ales repede iar scările pot deveni un chin, după cum am descoperit vara aceasta încercând să vizitez câteva obiective turistice. Un traseu montan lejer, nu urcuş, nu mai pot face decât cu ajutor, motiv pentru care mi-am luat și bastonul de drumeţie. 

Când plec undeva, oriunde, chiar şi până în oraş, am în geantă câteva pastile: de cap, de alergii, pentru stomac... acum s-au adăugat şi cele pentru durere de genunchi. Am adunat o gentuța de pastile doar în geantă.

Dacă mai pun la socoteală și memoria care începe să mă lase, bastonul și plasa de medicamente, e clar. Vârsta a treia nu doar că se apropie, a dat deja bine peste mine. Dar "baba" încă nu accept să fiu!