duminică, 14 ianuarie 2024

Jurnal de bord - corpul - Provocări verzi (01-1)

 Monica continuă pregătirile pentru misiunea de pe Provocări Verzi cu organizarea unui Jurnal de bord. A început cu planificarea acestuia, nu e obligatoriu să-l costruim de la zero, dar noi am ales această variantă ca să se potrivească cu planurile noastre de a nota lunar ceva în jurnal. 

Dacă tot a făcut origami pentru minijurnalul ei, Monica a zis să rămânem pe aceeași tehnică și acest jurnal pe care trebuie să-l pregătim în această lună, mai ales că am descoperit o tehnică de realizare a unei cărți origami mai mare, numită Origami Blizzard Book.

 M-am întrebat ce are de-a face viscolul (=blizzard) cu origami și cu cartea că nu înțelegeam de ce se numește așa. Și pentru că cine caută găsește, am aflat dintr-un articol că inventatoarea acestuit tip de carte origami se numește Heidi Kyle din Philadelphia. În timpul unei furtuni de zăpadă din 1996, Heidi Kyle lucra în studiolul ei în timp ce afară se așterneau straturi mari de zăpadă. După ore întregi de lucru, a descoperit un anumit mod de împăturire a hârtiei care a dus la crearea acestei cărți origami. Câteva luni mai târziu a început să audă lumea vorbind de „Blizzard babies”, copii concepuți în timpul acelei furtuni, motiv pentru care și-a denumit creația „Blizzard book”.

Între timp au apărut pe net multe tutoriale care explică pașii de realizare ai acestei cărți. Mie mi-a plăcut că am putut s-o adaptez la ceea ce-mi doream, 12 pagini duble deschise pentru cele 12 luni ale anului, plus cele două pentru coperți. Pentru realizarea suportului care să țină o astfel de pagină dublă am avut nevoie de o  bucată de hârtie înaltă de 21 cm și lată de 7 cm.  Cu aceste dimensiuni ar fi trebuit să obțin o carte înaltă de 14 cm. Pentru toate cele 14 pagini duble am tăiat din hârtie de împachetat o fâșie de 98 cm și înaltă de 21 cm, pe care am liniat-o la fiecare cei 7 cm. Apoi, am îndoit pe fiecare linie plus fiecare la jumătate astfel încât să obțin un evantai.


Hârtia mea de împachetat a fost ceva cam subțirică și cred că acesta este motiul pentru care nu s-au aliniat perfect cutele evantaiului. Pentru etapa următoare era necesară o aliniere perfectă la capete, așa că am tăiat capetele să le îndrept, lucru care a dus la micșorarea în înâlțime a cărții. La fiecare cută am îndoit apoi colțurile pentru a forma un fel de coif, atât în partea de sus cât și în cea de jos.


Pasul următor presupunea desfacerea tuturor îndoiturilor făcute și împăturirea hârtiei din nou sub formă de evantai, dar cu colțurile îndoite pe spate ca în colajul de mai jos (primele 3 poze). Fiecare colț obținut acum se împăturește apoi în față, el va fi cel care va ține paginile cărții.


Ultima etapă a fost pregătirea paginilor. Am folosit pentru acestea coli albe de scris. Mai întâi am măsurat înățimea bazei obținute (13 cm). Am tăiat din coala de scris foi de 13 cm păstrând lățimea colii de scris (21 cm). Le-am îndoit pe jumătate și le-am prins în pliurile din baza cărții.


Am obținut astfel o carte înaltă de 13 cm și lată de 11,5 cm. Mi-a plăcut acest tip de carte/caiet că nu folosește lipici, poți face paginile cât de late vrei indiferent de cât e baza de înaltă, iar foile se pot înlocui ușor oricând e nevoie.

6 comentarii:

  1. Nu se poate!!! Ambalajul ales e verde? :))) Vai. Ne vom asorta la jurnale de minune. hihih.
    Ce tehnica interesanta ai gasit!! Foarte foate interesanta. Ma bucur ca ai descoperit-o si ca ne-ai povestit si noua despre ea. Imi voi salva si eu linkul.. cine stie, cand se va ivi o fereastra si pentru ea!
    Felicitari - ti-a iesit un jurnal foarte fain (si imi place si ideea ca se pot inlocui pagini...!)
    Pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Coperțile nu o sa fie verzi. Dar cea mai mare hârtie de împachetat folosita era verde, de-asta am ales-o. Nu e dificila absolut deloc realizarea bazei. Eu am testat prima dată cu o coala de scris folosita și asa mi-am dat seama cum sa calculez dimensiunile pt ce doream eu. Cu o coala A4 rezulta o carte în care poți sa pui 4 foi duble.

      Ștergere
  2. Ce haioasă este istoria denumirii! Mulțumesc pentru tutorial, sper să ajung într-o zi să fac și eu așa ceva.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și mie mi s-a părut la fel povestea. Succes cu tutotialul, e chiar foarte ușor de făcut.

      Ștergere
  3. Moamaaaa! :-) Arata foarte fain! Felicitari!
    Am salvat link-ul, dar... hm-hm... nu stiu daca voi reusi sa realizez asa ceva.
    Multumesc si pentru interesanta poveste a denumirii. :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc Diana. Să privești cu atenție și partea cu coperțile să nu pățești ca mine.

      Ștergere

Va mulțumesc pentru vizită!