În România, sărbătorim de câțiva ani ZICI - Ziua Internațională a Cititului Împreună, o zi ce este dedicată nu doar cititului ci și artei cititului cu voce tare, în fața unui public. Cu această ocazie la bibliotecile din tară, și nu numai, se organizează diferite activități, în special pentru cei mici, de a citi cu voce tare. Dar pentru cei interesați cred că se găsesc activități și pentru adulți.
Mi-amintesc că anul trecut, la școala fiicei mele s-a marcat această zi prin lectură. Copiii si-au adus câte o carte de acasă și toată școala, la o oră anume a întrerupt activitatea de predare și timp de 20-30 minute, fiecare a citit din cartea adusă. Mi-a plăcut mult acest fel de a celebra această zi deosebită.
În ceea ce privește cititul cu voce tare, recunosc că eu sunt deficitară. Eu nu am putut să le citesc fetelor mele cu voce tare. Bănuiesc că asta este și cauza faptului că ele nu știu să recite o poezie, nu îi găsesc un ritm, intonație decât după ce le-o citesc eu de multe ori. Dar la vremea când era cea mare la vârsta potrivită pentru citit ... eu nu reușeam să-i citesc coerent. astfel încât să înțeleagă. Ochii mei fugeau repede pe rândurile cărții, mintea procesa foarte repede, dar vocea îmi rămânea „în urmă” și reușeam cumva să mă poticnesc în citit. Știu că mă enerva pe mine că citeam un rând dar pronunțam de fapt rândul anterior. Cea mică „își citea” singură povești după ilustrațiile din cărți, era mai interesată de ce inventa ea decât de ce citeam eu, așa că la ea am fost chiar fericită, pe atunci, să nu fiu nevoită să-i citesc. Știind azi ce beneficii aduce cititul cu voce tare în dezvoltarea copilului, îmi pare rău că la acea vreme nu am făcut mai multe eforturi să le citesc.
Mă bucur totuși că fetele mele citesc. Nu atât de mult pe cât mi-ar plăcea mie și nu cu aceeași pasiune, dar totuși citesc. Nu se pleacă în nicio vacanța fără să-și ia fiecare câte o carte de citit. Nu mereu ne întoarcem cu ele citite, dar cartea repezintă un bagaj permanent la noi.
Citate despre citit/lectură:
„Oamenii ar sta la rând zile întregi și ar plăti sute de dolari dacă ar exista o pilulă care ar avea asupra unui copil efectelepe care le are cititul cu voce tare. Le crește interesul pentru lectură, le extinde vocabularul, capacitatea de înțelegere, cunoștințele de gramatică și durata de atenție. E pur și simplu un vaccin oral gratuit pentru educație”- Jim Trelease
„Copiii devin cititori în poala părintelui” - Emilie Buchwald
„Când părinții le citesc copiilor cu voce tare, are loc cea mai importantă activitate de construire a cunoștințelor și abilităților de care au nevoie copiii pentru a învăța să citească” Marilyn Jager Adams
„Un copil care citește, va deveni un adult care gândește” - Sasha Salmina
„Cărțile copilăriei lasă în noi, odată cu subiectul lor, imaginea locurilor și a zilelor în care le-am citit” - Marcel Proust
„Citește! E una din cele mai frumoase aventuri pe care le poți trăi. ” - Loyd Alexander
„Un cititor trăiește o mie de vieți. Cel ce nu citește trăiește una singură”- George Martin
Mai multe citate despre citit găsiți aici.
Vai ce dragute sunteti!!!! Imi place tare mult de voi - imi aminteste de cand eram si noi mici (si cand zic mici, eram chiar mici, cand am mai crescut prin natura profesiei, petreceam mai putin timp alaturi de parinti) si ne citea Mami.
RăspundețiȘtergereEu am trac. Asa ca am momente in care citesc greu - cu nod in gat si raguseala si .. mai ales daca e vreo chestie care presupune eu stiu ceva impresionant (vezi ep cu fazanul - asta apropo de faptul ca recitesc cartea cu Mami si Buni.. chiar, in seara asta i-am plasat lui Mami cartea fix cu putin inainte de partea aia - se pare ca seman cu ea, nici ei nu i-a picat prea bine.. 😅).
Apropo de citate - cel al lui Marcel Proust mi-a amintit de vremurile cand foooarte mica fiind (un an ) mergeam cu Mami la plimbare si uneori luam la leagane si o carte. Deobicei pe Doctorul Au Ma Doare (aveam doua).. sau pe Rica Murdarica :)))).
Si tot apropo de citate, tare mult imi place ultimul - este foarte adevarat.
Pupici cu drag :*!!
ps: si apropo de citit dupa imagini, cand era nepotelul meu cel mare mic, nu ii citeam exact tot textul din unele carti ci il adaptam, ba chiar uneori brodam pe marginea imaginilor :))). Ii placea tare mult :D.
Mulțumim mult pentru complimente. Eu nu-mi amintesc când îmi citeau ai mei, dar mi-amintesc când în clasa a patra am primit împrumut de la cineva Legendele olimpului. Ne intreceam totți patru (mama, tata, eu și sora) să citim cărțile alea. Făceam cu rândul și ce fericiți eram să fin singuri acasa să citim cât doream. Citatul lui Marcel Proust mi-amintește fix de acele zile.
ȘtergereNici de ziua asta nu am stiut. Mama imi spusese ca imi citea din cartea aceea salvata, despre Broscuta Testosei. Cand am inceput sa vorbesc, am inceput sa o spun si eu. Tare frumoase citatele. Si cu adevarat semintele gandirii se presara in copilarie. Ce intrare speciala! Multumesc, Niko! Zile frumoase si lecturi placute, impreuna cu fetele tale!
RăspundețiȘtergerePupici! ❤
Descopăr în februarie o grămadă de „zile” interesante. Ieri, pe 6 a fost Ziua siguraței pe internet, iar azi , tot pe 7 am auzit la Radio de Ziua internațională a baletului. Nu despre toate găsesc informații sigure pe net, dar mă surprinde wikipedia care era sursa mea pentru astfel de lucruri ce deficitară a rămas la aceste lucruri.
ȘtergereIti doresc multe lecturi frumoase alaturi de fetele tale Mniko.
RăspundețiȘtergereSi la noi in familie se citeste foarte mult. Le-am citit copiilor inca de micuti, iar acum "traditia" este dusa mai departe de fiica mea, care ii citeste nepotelului.
Îmi dau seama că probabil mie nu mi s-a citit, de-asta nici eu nu am pus accent pe povești. Mama choia a avut ocazia să stea mult cu cea mică, dar nu i-a citit povești, deci probabil că nici mie nu mi-a citit.
ȘtergereCe atmosferă frumoasă de lectură în familie! Ce mult îți seamănă fetele! Mă bucur mult să vă văd. 🤗❤️
RăspundețiȘtergereMulțumim.
Ștergerece familie draguta ai! ce atmosfera placuta! Ma bucur mult pentru voi!
RăspundețiȘtergereCitatele sunt foarte bine alese! Multumesc pentru oferta aceasta de lecturare!
Ador subiectul și citatele alese! Felicitări! Într-adevăr, lecturile pe care le făcea mama cu glas tare m-au făcut să fiu interesată de cărți de când eram mică. Am devenit o cititoare pasionată și voi fi până când voi putea să citesc. Se spune că ultimii prieteni care îți rămân sunt cărțile. :)
RăspundețiȘtergereMă bucur că și-a plăcut subiectul. Să știi că și eu sunt pasionată de lectură acum, am descoperit-o eu mai tarziu, abia după „Legendele Olimpului” dde care am scris mai sus, am început cu adevărat să citesc cărți fără să fiu obligată.
ȘtergereMie cel mai mult îmi citea tata, avea mai multa răbdare. Dar nu concepeam să merg la culcare fără să îmi citească măcar 10 minute. Când dormeam la bunica, ea nu îmi citea dar îmi spunea povești. Și trebuia să le spună cuvânt cu cuvânt așa cum le știam, altfel o corectam.
RăspundețiȘtergereDin păcate, cât de importantă este lectura știu doar cei care citesc, ceilalți nu pot înțelege.
Bunica ne aspunea „Albă ca zăpada” pe episoade. Muncea mult și seara când punea capul pe pernă adormea repede, uneori în mijlocul unei propoziții și noi o trezeam să spună mai departe. Cand vedea că nu mai poate (probabil că o speriam cu trezitul acela când abia ațipea) ne spunea „Gata, episodul următor mâine”.
ȘtergereApropo de importanta lecturii. Observ acum cât de puțin se citește comparativ cu cât citeam noi doar pentru scoală. Da, se dau și acum lecturi suplimentare, dar uneori chiar fără cap ( domnișoara mea de clasa a VII-a a primit ca temă de citit Solenoid, de Mircea Cărtărescu și nu-i place absolut deloc. Știu că uneori trebuie să cititm și ce nu ne place, am citit tot liceul tot felul de opere care nu au intrat în preferințele mele, dar nici mie nu-mi place Solenoid și mi se pare o carte chiar prea matură pentru 13-14 ani. Din păcate si aceste lecturi nu au tocmai un feedback constructiv. Aproape că nu există deloc acel feedback și asta nu-i face decât să urască și mai mult cititul.