Pe modul slow cu un update despre Scai

Trebuia să fie o zi cu mult spor azi, aveam planuri multe, dar așa cum se întâmplă de obicei, când ai planuri... ei bine să zicem că uneori planurile sunt făcute ca să nu fie respectate. Răceala mea își face în continuare de cap, dar mă bucur că nu e foarte foarte nasol. Nu pot face eu pregătirile necesare pentru sărbători, nici pe verandă și nici afară nu am ajuns cu decoratul, dar măcar prin casă tot am mai putut să mai mișc câte ceva.

Sunt fericită că am reușit să ajung la Biserică, nu am mai fost de muuulți ani și chiar am simțit nevoia să mă duc. Chiar îmi doresc pentru anul viitor să reiau obiceiul de a merge măcar de sărbătorile mai importante. 

Mâncare am făcut cu vorba, eu am dat indicațiile, cea mică a executat și uite așa și-a făcut singurică o supiță de pui. Între timp am încercat să mai organizez prin dulapurile din bucătărie. Pe la prânz a trebuit să fac pauză și să mă bag în pat. Am domit ceva și m-am trezit cu companie pisicească. Toți somnoroși, care pe unde i se pare mai confortabil. Serios, ziceai că parcă ei erau cei răciți. Se trezeau, se intindeau se mutau în alt loc și apoi din nou somn. Câinii rezistă eroic afară, dar își primesc și ei porția zilnică de stat în casă, seara înainte de masă.

Și uite așa mi-am amintit că nu v-am mai povestit de Scai și de evoluția ei după operație. În prima zi a fost leneșă, mai mult adormită: se trezea, mânca puțin, și se culca iar. De a doua zi a început să realizeze că are „pijama”. Nu prea i-a convenit. Se tot chinuia să scape de ea. Aveam indicații s-o lăsăm și fără pentru perioade scurte. Cum scăpa de ea, cum ziceai că ai băgat-o la baie - se spăla cu un asemenea elan....

 

Apoi a început răsfățul. A înțeles destul de repede că nu are voie afară, dar cerea mereu. Era simpatică când stătea la ușă să iasă și Porto să intre. Cu ea în casă, bine-nțeles că au mai intrat și ceilalți. Răsfăț în toată regula.

 

Apoi Scaiul mic a început să se miște din ce în ce mai bine, chiar și să alerge. Faptul că se juca nestingherită ne-a indicat că se recuperează bine. Dar i-a lipsist Fifi și joaca cu el. Îl alerga ori de câte ori îl prindea în casă. Și el pe ea. Domnișoara mea ce mică încearcă să-i împrietenească mai mult și îi tot așează împreună. Mi-a prezentat doi cozonaci la tavă, unul cam rumenit mi-a spus.

Pe Scai am scos-o afară treptat. Întâi ziua când am prins soare, pentru puțin timp, apoi din ce în ce mai mult. Era greu s-o mai prindem să o băgăm înapoi în casă. Dar se învățase, când venea seara apărea singură la ușă să o lăsăm la căldură să doarmă. 

În primele nopți am ținut-o cu mine în cameră să o pot supraveghea, dar după ce a început să iasă afară, am mutat-o în baie noaptea ca să se reobișnuiască cu temperaturile mai reci. Acum deja doarme afară, de fapt e a doua noapte, și văd că în seara asta nu a mai căutat să intre în casă pt somn. La cât a dormit azi cred că nici nu-i mai e somn încă.