Avusesem inițial în plan altceva pentru această zi, dar nu aveam o poză potrivită. Căutând prin telefon ceva pentru poza zilei, m-am oprit la ultima poză făcută, un buchet de crini traumatizați de ploaie.
În după-amiaza aceasta am avut parte de încă o ploaie torențială cam vijelioasă care îi culcase la pământ. Ne-a fost milă de ei să-i lăsam pe jos, așa că i-am cules, i-am spălat de noroi, i-am așezat în vază și bine-nțeles că i-am pozat. Așa au ajuns ei la poza zilei de azi și mi-au schimbat ideea de articol.
Privindu-i mi-au venit în cap imediat versurile melodiei lui Florian Pitiș:
„Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate”
Altceva, recunosc că, nu mai țineam minte din melodie, dar am căutat-o cu versuri cu tot și am rămas surprinsă de cât de potrivite sunt versurile de atunci pentru vremurile de azi:
Ploaia care va veni
”Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate,
Am ochi negri, dar am mâinile curate
Iubesc pletele și ploaie și cămășiele-nflorate
Nu răspund când mi se-aruncă vorbe-n spate.
Un fapt fără importănță
Mă poate face să sper,
Mă-nclin și pun în balanță
Ce-i sfânt cu ce-i efemer.
Peste tot atârnă greu
Teama de sinceritate.
Dar de câte ori prieteni, n-am surâs cu întristare,
Când speranțele păreau înselătoare,
Când necistea și prostia și-ascundeau prin gropi norocul,
Știți de câte ori prieteni, le-am prins jocul.
Ne-am săturat de palavre,
De cărți și filme de șoc
Cu vampe regi și cadavre
Cu stele de iarmaroc.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Mi-e lehamite de marșuri, de tromboane, de plocoane,
De blazoane, de canoane și fasoane
Fiindcă banul și puterea sunt pericole morale
Circul vieții ne-a impus salturi mortale
Deasupra florilor noastre
Ciuperca cheamă a pustiu.
Din cer cad păsări albastre
Și totuși nu-i prea târziu
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Să-ncercăm să facem noi
Un oraș fără păcate,
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate”
Postarea participă la ”Jocul de luni”
O melodie superba! L am iubit pe Pitis! Am fost fascinata de vocea lui. Am fost mare fan Pasarea Colibri ❤️
RăspundețiȘtergereUnele dintre cele mai frumoase melodii cu care am crescut sunt cântate de ei. Și eu am fost și încă sunt fanul lor.
ȘtergereTu i-ai salvat si ei te rasplatesc cu o priveliste delicata :)! Intr-unul din episoadele (posibil al doilea) din Yamada tarou, despre care am si scris pe blog, baiatul sarac, care lucra sub acoperire ca menajera (lol) pentru a strange bani sa ii ia fratelui mai mic echipament sportiv, vede niste flori ramase de la un aranjament ikebana si le pune in mici cescute cu apa. Un gest atat de aparant inutil si banal, dar in esenta , foarte puternic.
RăspundețiȘtergereIti multumesc si pentru piesa, da versurile se potrivesc de minune... din pacate omenirea se afla in plin regres, mascat in progres. Din atata „comoditate”si „simplificare” a vietii, se ignora chestiuni esentiale si se trec cu vederea amanunte care fac diferenta. Si rezultatul se vede, se simte deja tot mai acut.
Pupici!
de-aia se și zice că atenția la detalii face diferența. Uneori unele gesturi mici contează mai mult decât actele eroice.
Ștergere