Meniu

marți, 30 ianuarie 2024

Consemnat ... în casă

 Efectiv se pare că la noi nu se poate altfel, dar parcă am făcut vreun contract cu ... ceva/cineva, nici nu știu ce anume, dar permanent cineva e „în pioneze”. Dacă nu-i om, atunci e vreun blănos care a pățit ceva. Acum râd pur și simplu de mine sau cu mine (fac haz de necaz), dar am ajuns să am permanent o cutie de medicamente pt tratamentul „ocazional”, doar că se schimbă medicamentele și destinatarul.

De data asta e din nou Porto. Nici nu știu ce să mai cred, dacă e răcit iar sau are altceva. Nu mai știu dacă am scris pe blog, dar și-a început anul cu o rană în gât, una urâtă că nu mai mânca și sângera în gât. Am ajuns la veterinar, a luat tratament, în 3 zile era ok, deși am dus tratamentul până la capăt. Nu a terminat el bine, că am răcit eu. Acum mi-a trecut mie și ... pare că el nu respiră bine din nou. Doar strănută și pare înfundat pe nas. I-am dat tratamentul de la ultima răceală, pe care îl urăște, abia îl mai țin să-i pun picături și să-i dau siroul pe gât. E un sirop pe care ar trebui să-l ia timp îndelungat de două ori pe zi, la 12 ore. E imposibil de administrat la program, că învață ora și nu mai vine acasă. Oricum, de mine a început să se ascundă, îmi urmărește mâinile ca nu cumva să mă apropii de el cu ceva pastile. Motanul ăsta o să ajungă să mă urască din suflet. De asta și încerc să-l țin în brațe fără să-i dau pastile, sau să-l mângâi de câte ori trec pe lângă el, să înțeleagă că nu sunt doar aia care în mintea lui îi bagă tâmpenii pe gât.

În disperare de cauză de ieri îl țin în casă. Forțat! Și domnul e foarte nemulțumit. Dar ținându-l în casă mereu cu mine (noaptea trecută a dormit aproape pe pernă cu mine) am observat că sforăitul lui nu se manifestă mereu. În somn mai văzusem că își găsește poziții să respire ușor, dar treaz ... șuiera mereu. Și totuși nu. Dacă își ține capul ridicat într-un anume fel nu se mai aude nimic. Mă întreb ... oare chiar e răcit sau are alte probleme? Parcă văd că iar se cere o vizită la veterinar.

Dar până atunci, să încheiem într-o undă mai veselă, iată cum mă așteptau felinele mele să ma întorc acasă săptămâna trecută :




8 comentarii:

  1. Vai ce trist 😿 sper ca Porto sa se faca bine cat mai repede 😻 xoxo

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc Carmen. Sper si eu să treacă mai repede și acest episod. Efectiv urăște să stea în casă mai mult decât consideră el și nu vrea sub nicio formă să facă la litieră. A învățat de mică să nevoile fiziologice le rezolvă afară.

      Ștergere
  2. Ce complicat este sa nu putem comunica cu ei!
    Sa-i fie bine cat mai repede. Pupici si sanatate multa!❤️😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai ales când este un mutulică, el nu miaună de fel. Pe fifi de exemplu îl înțelegem din tonul mieunatului cam ce vrea. Scai face semne din cap, de ex dacă vrea afară și nu suntem pe lângă ușă se uită la mâna ta și imediat spre ușă. Sau miaună subțire lăngă ușă. Cand vrea apă, are o anumită poziție de a sta. Cu Porto ... vine se urcă pe scaun lângă tine și se uită îmbufnat, asta dacă se uită. Cel mai des se așează cu spatele. Știi că vrea ceva, dar nu ai idee ce. Trebuie să te ridici să vezi că te urmărește și să ghicești în ce direcție vrea să meargă. Poate s-o ia spre ușa de la intrare sau spre baie. Acolo au mâncare și apă și de obicei dacă sunt pisicile în casă lăsăm ușa deschisă să aibă acces, dar uneori uităm și o închidem. Oricum, cu Porto dacă vrea în baie nu se știe exact ce vrea. Întră și se urcă pe scaun și așteaptă . Ce anume, iar nu știm. Acum, tocmai l-am lăsat afară, începuse să miaune disperat la ușă cu sonorul dat tare și el chiar miaună foarte rar.

      Ștergere
  3. Dragul de Porto, îmi pare rău să aud că are atâtea probleme. Și chiar este dificil când nu "spune" ce vrea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Măcar începe să învețe că „vorbească” când cere afară!

      Ștergere
  4. Multa sanatate sa fie! Sper ca deja e mai bine si a fost doar ceva trecator.
    A mieunat! Wow.... poate prinde si el glas :).
    Oricum... ar fi trebuit sa profite si el de rasfat un pic. Il inteleg insa ca e un spirit liber (nu stiu cat de aventurier.. hehe).
    Ce frumos te asteptau ei trei. 😍

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E chiar foarte aventurier, de asta a și rămas fără doi colți în fliarea tinereții cum se spune, la 4 ani doar. Din păcate lipsa colților îi afectează stilul de viață mai mult decat se aștepta el.

      Ștergere

Va mulțumesc pentru vizită!