Noiembrie se apropie de final, la cât e ceasul acum, practic mai e doar o zi, Sf. Andrei. Cumva am reusit provocarea asta de noiembrie, o postare în fiecare zi. A fost o chestie spontană, citind-o pe Corina, dar mi-a prins bine acest exercitiu. Am (re)intrat într-o mică familie de bloguri, un univers destul de necunoscut pentru mine, dar plăcut. O atmosferă mult mai plăcută decât pe Facebook. Mai linistită.
Fiind ajunul Sf Andrei, ne-am amintit de tradiții și am pus în vază crenguțe de liliac, cais, prun, vișin. Cred că doar anul trecut am mai pus și au și înflorit puțin. Tăiasem cregnuțe și pentru fete, dar au preferat să pună împreună cu mine, așa că le-am aranjat în două vaze.
Motivul pentru care se pun aceste crenguțe în aceasta seară, nu-l cunosc. Știu că bunica ne povestea că pe vremea ei din aceste crenguțe își făceau fetele sorcove de anul nou.
ce fain, n-am tinut niciodata contt de aceste traditii, cumva am tot ratat momentul. O sa pun si eu azi
RăspundețiȘtergerenici eu nu prea le tineam, mai ales când stăteam la bloc, dar de cațiva ani, la casă a fost mult mai simplu de procurat grâu și crenguțe. Iar fetelor chiar le plac unele tradiții.
ȘtergereFaine traditiile. Nici eu nu prea le tin. O zi de sarbatoare frumoasa iti doresc!
RăspundețiȘtergereO zi frumoasă și ție. Noi chiar vom sărbători azi.
Ștergere